---Romantismul ---
Romantismul—curent literar aparut in a doua jumatate a secolului XVIII, intai in Anglia, Germania si Franta.
Trasaturi :
Preponderenta cultivarii sensibilitatii , a imaginatiei si a fanteziei creatoare in defavoarea ratiunii lucide;
Evaziunea in trecut care se realizeaza sub forma visului ,a somnului sau
stari onirice (stari ale subconstientului)intr-un decor nocturn.
Contemplarea naturii, realizata sub forma descrierilor si a meditatiilor asupra universului.
Temele sunt: istoria , natura, folclorul, traditia , realitatea sociala.
Natura este tema literara preferata la romantici, sau cadru pentru desfasurarea actiunii.
Nocturnul ,cosmicul, si marile dezlantuiri (geneza , apocatastaza) se ilustreaza in imagini artistice.
Categorii estetice ca : feericul,fantasticul, macabrul, grotescul, uraul, sublimul diversifica viziuniile poetice. Ca figura de stil se foloseste des antiteza.
Interesul pentru traditie , istorie si folclor national.
Limbajul poetic se improspateaza si se nuanteaza prin expresii plastice
luate din folclor , din graiul viu al poporului. Deasemenea sunt preluate povesti sau legende din folclor.
Prezentarea unor personaje exceptionale, cu caractere complexe, si bine individualizate, din toate mediile sociale, care actioneaza in imprejurari deosebite (conditia artistului de geniu in lume) intr-un cadru istoric adecvat,si se comporta conform propriilor lor sentimente.
Apar figuri ca :inadaptatul, pesimistul, nebunul, demonul, geniul
si personaje contradictorii.
Importanta deosebita accordata sentimentelor omenesti si mai ales iubirii,care, la romantici se integreaza armoniei universale.
Sentimentele si pasiunile primeaza si se exprima puternic si divers.
Scriitorii dau frau liber imaginatie si creeaza o lume care poarta marca propriei lor personalitati.
Descoperirea infinitului spatial si temporar
Libertate de creatie , inclusiv la nivelul limbii literare (libertatea de exprimare),prin inlaturatea tuturor normelor:“nu exista reguli nici modele”
Ironia romantica bazata pe simularea accordului cu un anumit punct de vedere ce are drept scop tocmai accentuarea pozitiei fata de acesta.
Reprezentati: Hugo,Schiller,Puskin,Byron,Scott, Eminescu,Kogalniceanu,Alexandrescu , vasile Carlova,
---Simbolismul---
Apare in Franta in a doua jumatate a secolului XIX ca reactie impotriva parnasianismului.
Termenul este impus de Jean Moreas care in 1866 scrie un manifest literar.
Precursorul simbolismului este considerat Baudelaire prin volumul “Corespunderi”.
Simbolul este o figura de stil prin care se prezinta o idee abstracta ,cu ajutorul unui obiect ce apartine lumii fizice ,pe baza unei analogii.
Trasaturi :
Respingerea prozaismului , poezia fiind definita ca arta de a simtii.
Poezia simbolista se constituie din “corespondente”,”sugestii”, “sinestezii” ,si simboluri- ea nu descrie ,nu nareaza ci sugereaza stari ale spiritului.
Cultivarea simbolului care sa exprime corespondentele si afinitatile dintre diferite elemente ale universului.
Folosirea fortei de sugestiei pt a exprima poetic corespondentele intre eul poetic si marele univers prin cultivarea senzatiilor olfactive,coloristice si auditive :”Parfum ,culoare ,sunet se-ngana si-si raspund”.
Sinestezia :consta in combinarea mai multor senzatii de natura diferita:olfactive, vizuale ,auditive intr-un epitet metaforic sau o metafora (“sunet violet” ,”Primavara...o pictura parfumata cu vibrari de violet”)
Obsesia culorilor si a unor instrumente: violet, alb, negru,galben/ vioara,flaut, pianul, fluier ,clavirul, pt a exprima anumite stari sufletesti.
Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite
Muzicalitatea interiorizata realizata cu ajutorul refrenului (laitmotiv)
Preferinta pt anumite teme si motive: iubirea ca motiv de reverie, targul de provincie ca motiv al izolarii ,natura ca loc al corespondentelor.
Cultivarea versului liber prin cadenta ,repetitii, refrene, armonii, cuvinte rare si sonore,ritmul launtric. Poezia tinde spre incantatie si cantilena.
Preferinta pentru mediul citadin (anost, noroios,imund) cu cafenele, ospicii,cazarmi ,taverne ,periferii ,cocioabe ,parcuri dezolante.
Oamenii sunt deseori: nebuni, fitzici,vagabonzi, femei pierdute si morti.
Natura citadina devine simbol simbolist prin parcurile desfrunzite , solitare ,autumnale si prin momente crepusculare de penumbra si amurguri dezolante. Se subliniaza ca protest :soarta poetului condamnat si izolat, nostalgia evadarii spre taramuri exotice, obsesia mortii si pustiul sufletului.
Reprezentanti : Mallarme, Rilke
In literatura romana nu este un fenomen de imitatie ci o expresie moderna a poeziei, un fenomen autohtonizat.
MOMENTUL EXPER. Deschis de Macedonski care in 1892 a publicat un articol...