Schitul Brazi
Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 in comuna Siria de langa Arad. Student urmeaza Dreptul ca stiinta la Budapesta si Viena. Presedinte al Societatii Studentilor Romani „Romania Juna”din Viena il cunoaste pe Mihai Eminescu, de care va ramane legat pe viata printr-o sincera prietenie.Intre 1872-1881 este coleg de redactie la ziarul „Timpul” cu Eminescu si Caragiale. In anul 1882 aste ales membru corespondent al academiei „Sectia Istorica”.
Se stinge din viata in ziua de 17 august 1925, la Crucea de Jos, Pancio si este inmormantat la Schitul Brazi.
Romanul „Mara”, aparut in 1894 in revista „Vadra”(foileton) si in 1906 in volum.Il desemneaza pe Slavici drept un deschizator de drumuri in unor personaje ample in mediul realist al zugravirii targului transilvanean.De asemenea observan ca Slavici a pus bazele prin acest roman, analizei psihologice.
Capitolul 1.—Saracutii mamei
In primul capitol este prezentata Mara,o femeie saraca, vaduva cu doi copii, dar era voinica si harnica. Barzovanu,care fusese sotul ei era mai mult carpaci decat cizmar si statea mai mult la birt decat acasa.
In fiecare marti dimineata, Mara isi lua copii si cosurile pline si iesea in piata de pe tarmul drept al Muresului.Joi dimineata trecea Muresul si iesea in piata pe tarmul stang al acestuia.Vineri noaptea pleca la Arad pentru ca s-o prinda sambata dimineata acolo deoarece „lumea se aduna din sapta tinuturi”.Mara se intorcea acasa numai in zilele de Sfanta Maria.
In biserica, care se afla pe un deal de pe partea dreapta a Muresului, se zvonea ca exista acolo o icoana „facatoare de minuni”, dar Mara, desi era o cresti8na adevarata,nu credea in ea.Desi copii erau desculti, nepieptanati si nespalati, Mara era tare mandra de ei si spunea ca nimeni nu mai are copii ca ai ei.
In fiecare zi Mara pune bani in cei trei ciorapi, care sunt:unul pentru inmormantare, unul pentru Persida,fata ei, si unul pentru Tr