Subiectul 2
Exprima-ti opinia despre valoarea estetica a unei scrieri în proza de M. Sadoveanu, prin dezvoltarea a doua argumente privind structura textului narativ si a limbajului prozei narative.
Critica literara a situat romanul istoric al lui M. Sadoveanu în sfera epopeei (N. Manolescu) si în sfera eposului- a povestirii (Crohmalniceanu). Ca roman, Fratii Jderi este o trilogie (specie epica de mare întindere, cu o intriga în general complicata si cu o actiune desfasurate grupate în jurul unui nucleu, punînd in miscare de asemea un numar mare de personaje). În romanul Fratii Jderi se cuprind Ucenicia lui Ionut, Izvorul Alb si Oamenii Mariei Sale. Romanul este o fresca, avînd in vedere dimensiunea mare care înfatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci, al unei societati. Timpul evenimential ( al actiunii ) reprezinta cadrul actiunii care defineste natura scrierii, istoria Moldovei sec. XV figura centrala fiind Stefan cel Mare. Timpul narativ al povestirii propriu-zise inregistreaza actiunea cronologica dar si discontinua cu reîntoarcere in timp. Cartea se deschide cu hramul mânastirii unde trebuia sa vina Stefan cel Mare si unul din personaje Nichifor Calinam se reîntoarce in timp motivînd prezenta lui Stefan la hram si subliniînd ideea ca Stefan vine sa-i faca dreptate pentru ca în tinerete el i-a salvat viata. În concluzie naratarea cronologica este intrerupta in favoarea celei subiective. Desi ne aflam într-un roman traditional , asa cum a remarcat si Nicolae Manolescu , Sadoveanu ramîne un scriitor unic atat la noi cît si în universalitate, el este realist cu viziune romantica si un romantic care aduce detalii ca un realist. Se evoca aici epoca unui popor dîndu-i dimensiuni mitice si individualizînd-o. Spatiul convera faloare simbolica la sosirea domnitorului sunt prezenti moldovenii prezentii la hram, familia Jderilor si Ionut Par-Negru. În functie de perspectiva narativa timpul naratiunii sugereaza : miticul cu eroi legendari cu atribute fabuloase în istorie. Cotidianul existentei sugerînd poezia unei epoci demult apuse si psihologicul care pune accent pe miscarile sufletesti ale diverselor vîrste pe o punte, adolescenta, tinerete si maturitate. Spatiul si timpul corespund timpului evenimentelor si localizeaza actiunea. Descoperim în roman motive caracteristice pastelor si baladelor, credintele vechi, lunecînd permanent între real si fabulos. Subliniem în acest sens descrierea luptelor între 2 voinici, puterea voinicului care se masoare cu trei lupatori, toate menite sa ilustreze voinicia moldovenilor. Baladescul persista în constructie si tonalitate, astfel în cît reconstituirea realista se realizeaza prin fabulos. Istoria se explica prin ea însasi, prin fapte desfasurate obiectiv sau uneori scriitorul întrerupe povestirea sper a oferii explicatii. Romanul Fratii Jderi reprezinta simbolic gloria Moldovei, Jderii reprezinta vitejii ridicati de domn care împreuna cu taranimea libera, constituie puterea lui Stefan cel Mare. Este epoca unei vîrste de aur. Numarul 5 al personajelor aminteste de personajele epopoeei indiene. Primul volum al trilogiei urmareste formarea lui Ionut ca ostas – roman de formare- si este un poem al iubirii juvenile. Al doilea volum este unul al iubirii matrimoniale (Simion-Marusca). Al treilea este cartea pregatirii razboiului contra turcilor in anul de la Hristos 1475. În razboi vor murii Manole si Simion. Valoarea simbolica a timpului narativ este reprezentata de aceasta vîrsta mitica si eroica, de descriere a bataliei de la Vaslui care capata dimensiuni de epopee. Atiunea este de tip traditional complicata cu un numar mare de personaje reale si istorice si ramificate printr-un conflict exterior politic, Stefan bate razboi cu dusmanii poporului , interior , sufletesc între iubire si datorie – mai ales în primul volum- gradata prin înlantuirea evenimentelor în ordinea consacrata. Primul volum este un bildungs roman el are ca tema formarea sufleteasca a personajului urmarind formarea si cresterea lui ca erou pîna la afirmarea personalitati. În roman apare viata de familie, viata social-politica si lupta pentru putere, precum si viata spirituala. Treptele pe care le parcurge Ionut sunt : treapta mitica : copilaria – la starostele Caliman, Ionut este adus in familia comisului Manole si comisoaia Ilisafta îl iubeste ca pe propriul ei fiu, prietenia cu Alexandrel fiul domnului Stefan, ultima treapta este contactul cu voevodul. Portretul lui Ionut evita omniscienta prin insertia evocarii din perspectiva martorilor în descrierea cadrului. În primul roman apare si pauza descriptiva presupune intercalarea unei secvente cu alt continut în contextul cronologic al evenimentelor. Daca ne referim la capitolul doi unde se arata un voevod mare si un Jder mititel se descrie prundul din dreptul sfintei manastiri pe unde apa lantisorului fugea pe dedesubt. Aici vine Alexandrel voevod si scriitorul îi descrie tinuta vestimentara, ca si Stefan purta...