Cornea Paul , `` Regula jocului `` , Ed. Eminescu , 1980 , II 45.273
``Succesul`` literar : configuratie , functionare , motivatii .
Succesul ca ``flux de opinie`` validat de o ``audienta``
literature constituie un sistem care de scop producerea si consumarea cartii ; ea integreaza un traiect , de tip circular , ``autor – editor – cititor `` , reglementat , in cadrul societatii capitalieste prin mecanismul pietei ;
``succesul`` reprezinta un indice orientativ de prima mana : el impune editorului ce sa ``comande`` , scriitorului in ce directie sa ``compuna`` , publicului ce sa ``ceara`` ;
dupa cum observa M. Ralea si T. Hariton , dictionarele dau trei atestari principale ale termenului de ``succes`` : de reusita ( rezultat favorabil al unei actiuni ) , de izbanda ( victorie impotriva unui concurrent ) si de recompensa (aprobare de catre un grup social ) ;
un ``succes`` inseamna o optiune , orientarea spre o carte , mai degraba decat altele , o preferinta manifestata explicit ;
``succesul`` ar putea fi incadrat intre doua limite : una inferioara , corespunzand atingerii ``clientelei`` specializate si una superioara , constand de cititori , pana la epuizarea ``publicului virtual`` ;
criticul e un personaj investit in mod prefesional cu sarcina de a se pronunta de a-si face auzit cuvantul si cu mijloacele necesare efectuarii unei selectii judicioase ; rodul sau in determinarea succeselor e mai putin insemnat decat se crede de obicei ;
succesul il ia pe critic prin surprindere : se produce inainte ca el sa fi avut sa-si spuna parerea sau ``impotriva`` avizului sau ;
``succesul` constituie un act de regasire a ``viziunii despre lume`` a grupului , o lectura de sine meditata de opera , gratie nivelului ei inalt de coerenta ;
comportamentele succesuale implica patru tipuri majore de atitudine : participativa , estetica , ludica si utilitara ; nu le gasim niciodata sub forma pura , ci in configuratii mai mult sau mai putin composite ;
``succesul`` presupune o concordanta intre public si opera , care realizeaza atat omologia categoriilor mentale , cat si analogia continuturilor intelectuale si sufletesti ;
...