Tinerete fara batranete si viata fara de moarte

"In fata basmului acestuia nu poti fi decat uimit.Este o atat de reusita cumpanire intre extreme, in el este apoi o atat de riguroasa afirmare ontologica - si, cum se va vedea, o afirmare a fiintei adevarate, nu a celei instituite intr-o vana zona de vesnicie - este, in sfarsit , o atat de fericita expresie incat o clipa ramai in fata lui, ca in fata unui dar nesperat al culturii noastre folclorice.Cine l-a plasmuit? Unde-si are echivalent? Caci ar trebui sa aiba unul , in literatura mondiala a basmelor."
CONSTANTIN NOICA
Tot despre basm LAZAR SAINEANU afirma in impresionanta si inegalabila lucrare " Basmele romanesti in comparatiune cu legendele antice clasice si in legatura cu basmele popoarelor invecinate si ale tuturor popoarelor romanice" :" Astfel este intaiul basm din Ispirescu, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, care sub forma sa integrala pare a fi necunoscut in literatura folclorica europeana."
Pare a fi intru totul simbolic faptul ca este primul basm cules si editat de Ispirescu.Nu se cu-
noaste o opera in proza a geniului romanesc care sa aiba atata miez, de la primul pana la ultimul gand.Este singurul basm romanesc care nu se incheie in mod fericit, dar si singurul care exprima nu indirect ca orice basm, ci direct, plinatatea, masura si adevarul a ceea ce se poate numi:fiinta.
La inceput totul pare obisnuit, incadrandu-se in motivele specifice basmelor romanesti. Imparatul si imparateasa sunt "amandoi tineri si frumosi" si isi doresc sa intre intr-o buna devenire intru devenire, adica sa se reia si sa se prelungeasca, avand copii.De obicei are grija maica Viata sa puna pe lume viata, respectiv are grija specia sa se mentina.Cand insa Viata nu-si mai face isprava de la sine si totusi viata apare, inseamna ca poate fi in joc ceva deosebit.
De aceea imparatul si imparateasa se si adreseaza la instante mai deosebite, ducandu-se pe la "vraci si filosofi ca sa