Tipuri de sisteme ortografice


Ortografia, scrierea potrivit normelor limbii literare actuale, se refera atât la scrierea corecta a cuvintelor, cât si la folosirea corecta a semnelor ortografice si este legata de ortoepie(pronuntarea corecta a cuvintelor), de vocabular si de gramatica.
Ortografia este strâns legata de gramatica prin faptul ca, în unele situatii, scrierea se orienteaza dupa reguli morfologice si nu dupa reguli fonetice.
De exemplu, scrierea cu e sau cu a,a sau ea, cu e sau i în cuvinte flexibile se orienteaza dupa tipul flexionar caruia îi apartine cuvântul, deci tinându-se seama de regulile flexiunii :cravasa, plaja;(singular) se opun formelor de plural : cravase, plaje; ca în casa-case; îngrasa, degaja(indicativ), se opun formelor de conjunctiv : sa îngrase, sa degaje; ca în : aduna-sa adune.
Alteori, alegerea unei forme presupune cunoasterea variantei morfologice literare actuale fata de o forma învechita, regionala sau inexistenta(total gresita), ca în bulgare fata de bulgar, boli fata de boale, chinuieste fata de chinuie, sa aiba fata de sa aibe,etc.
Unul dintre cele mai importante roluri ale morfologiei în relatie cu ortografia este de a da reguli de scriere acolo unde pronuntarea individuala nu este literara sau acolo unde nu exista corespondenta între scriere si pronuntare.
Limbajul articulat prezinta o realizare normala si fundamentala, cea orala,si una secundara si derivata, cea scrisa.Scrierea este deci o copie aproximativa a limbii vorbite, pe care o reprezinta cu ajutorul unui sistem de semne conventionale.Scrierile uzuale alfabetice îsi îndeplinesc functia esentiala de comunicare pe baza unei anumite analize a secventei vorbite,reproducând si delimitând cu aproximatie unitatile diverselor niveluri ale acesteia.Aspectul formal al corectitudinii scrierii face obiectul reglementarilor ortografiei si al punctuatiei.
Ortografia stabileste cor