Trebuie sa scriu un roman




„Romanul adolescentului miop” este un jurnal deghizat, autorul mimând ca aceste notatii sunt doar materia prima, ce urmeaza ulterior a fi prelucrata. Intentionat însa transformarea nu a avut loc. Mircea Eliade ne prezinta astfel prima forma a conceptiei sale despre autenticitate, pusa în practica ulterior în eseurile sale si în perfectiontaa Maitrey.
Viata de licean nu constituise pâna în 1924-1925 cadrul nici unei carti din literature româna.
Scris de un adolescent, primul roman al lui Mircea Eliade foloseste procedee ale prozei moderne si se citeste cu un deosebit interes.
Autenticitatea ne întâmpina la tot pasul, începând cu primul capitol intitulat “Trebuie sa scriu un roman”, unde cu ostentatie declara ca nu are nevoie de inspiratie, si va prezenta propria-i viata cu crizele adolescentei, cu colegii de scoala.
Al doilea capitol se intituleaza ”Gloria lui Robert”, personaj care îl citeste pe D’Annunzio, italianul „cu carti frumoase si femei frumoase în amintiri”. Robert este adolescentul care vrea sa devina faimos si îi citeste pe Balzac, Ibsen si Victor Eftimiu. Este în fond un personaj care îsi schimba în mod deliberat mastile, omul care joaca mai multe roluri, incluisiv de personaj care nu este ridicol, apropiindu-se în cele din urma chiar de manifestarile unei personalitati schizofrenice, ajungând „sa se creada altul”
Ora de muzica, focalizata de autor în capitolul urmator, „Juranal de clasa” este plina de avatarurile nesupunerii vârstelor tinere. Profesorul de muzica publicase o romanta, denumita „Crinul”, si voia sa-si recupereze banii pentru tipar, de aceea cerea elevilor sa-i cumpere brosura. Insa întreaga operatiune se transforma într-un imens hohot de râs, perntru ca baritonii clasei încep sa vocifereze la cererea profesorului. Un personaj grotesc care apare în acest capitol sub denumirea de Fosil , este un evreu schiop care stie bine chimie si copiaza la teze. Colea este un personaj funambulesc care îi trage o palma lu