Un Rasunet II


Nascut la Bistrita, în 1816, într-o familie de mica burghezie transilvaneana, înceteaza din viata la Brasov, în 24 Octombrie 1863. Învata la o scoala saseasca, apoi în cadrul Liceului Piaristilor din Bistrita si la Blaj ( studii de teologie si de filosofie).
A fost institutor, profesor în Brasov si functionar de stat la Sibiu. Revolutia de la 1848 îl numara printre conducatorii ei. Cunoscut în primul rând ca poet ( si-a publicat versurile în volumul Din poesiele lui Andrei Muresanu –1862) si autor de interventii publice pe teme istorice, politice si de arta. Îi întâlnim semnatura în Gazeta Transilvaniei, Foaie pentru minte, inima si literatura etc.
Tonul sau vaticinar a câstigat publicul epocii si îi va aduce interpretarea personalitatii sale de catre Eminescu ca fiind expresia romantismului orfic si revolutionar.
Eminescu îi consemna în epitete superlative meritele în Epigonii , acordându-I un spatiu egal cu cel rezervat lui Bolintineanu, Negruzzi si Alecsandri, si, semn al marii sale admiratii , îl facea eroul unui amplu poem romantic ramas neterminat:
,, Muresan scutura lantul cu-a lui voce ruginita,
Rumpe coarde de arama cu o mâna amortita,
Cheama piatra sa învie ca si miticul poet,
Smulge muntilor durerea , brazilor destinul spune,
Si bogat în saracia-I ca un astru el apune,
Preot desteptarii noastre, semnelor vremii profet.”
Poezia de acest tip nu putea sa nu aiba ecou în Ardealul oprimat ( care peste decenii va da pe Goga) si lirismul lui Muresanu a avut imitatori. Prestigiul poetului era mare, Eminescu îl aseamana cu miticul poet si vede în el ,, un preot al desteptarii noastre, semnelor vremii profet” în ciuda atitudinii negatoare a lui Maiorescu.
Poezia Un rasunet cunoscuta sub numele Desteapta-te, române! Reprezinta culmea creatiei poetice a lui Andrei Muresanu. O legenda spune ca poezia ar avea urmatoarea legenda: ,, Andrei Muresanu se simte într-o dimineata din luna lui Mai a anului 1848, împins ca de o pu