În vara a.1869 Eminescu însoteste trupa lui Pascaly în turnee prin Moldova si Bcucovina. Cu ocazia ultimului turneu,care a avut loc la Botosani,Eminescu este adus acasa de tatal sau,Gh.Eminovici,care îi promite o subventie regulata spre a urma cursuri universitare la Viena,unde se aflau mai toti colegii lui de la Cernauti. În octombrie 1869 E.se înscrie la Facultatea de Filozofie din Viena ca student extraordinar,ca simplu auditor,lipsindu-i bacalaureatul. Aici face cunostinta cu I.Slavici si cu alti studenti români din Transilvania si din Bucovina. Se înscrie în cele doua societati studentasti existente, care mai apoi se contopesc în una singura- „România Juna”. La Viena,E.asculta cursuri de filozofie,de istorie, de stiinte juridice si economice. Influenta filosofica cea mai puternica venea însa din afara Universitatii,de la Schopenhauer.
Din Viena,în 1870,E.trimite primele sale poezii „Convorbirilor literare”. Poezia „Venere si madona” este publicata în aprilie 1870 si a fost citata într-una din sedintele Junimii,retinînd o atentie generala. O data cu acasta poezie opera poetica eminesciana realizeaza un salt enorm în gândirea si arta poetului E.
Poezia „Epigonii”,trimisa „Convorbirilor literare” în iunie 1870 urmeaza sa fie publicata în luna august a aceluiasi an. E.îsi exprima cu multa dragoste si caldura atitudinea fata de înaintasii sai-poetii si scriitorii de la 1848,aratându-se totodata nemultumit de poezia epocii sale,coplesita de deceptie si pesimism,lipsita de idealuri înaltatoare. Poezia exprima de asemenea crezul poetic si idealul social si revolutionar al poetului. O data cu „Epigonii” E.trimite si o scrisoare catre I.Negruzzi,în care lamureste situatia morala a generatiei sale prin schemele idealismului si ale ironiei romantice.
În septembrie 1870 E.trimite povestea „Fat-Frumos din lacrima”,care se tipareste în „Convorbiri literare” în noiembrie. Povestea lui E.,spre deosebire de povestile folclorice,prelucrate în spirit popular întruneste elemente de