VLAD TEPES
(1448; 1456-1462; 1476)
Vlad Tepes a fost unul dintre marii eroi ai luptei românilor pentru libertate si independenta, a facut parte din galeria voievozilor care au jalonat cu personalitatea lor istoria statelor noastre feudale, care si-au închinat viata apararii hotarelor tarilor românesti.
Vlad Tepes a dat dovada de un curaj care depasea limitele obisnuitului, a contribuit prin actiunile sale la apararea propriei tari, dar si a civilizatiei române. Acesta a fost fiul lui Vlad I Basarab ( cunoscut sub numele de Vlad Dracul ) si nepot al lui Mircea cel Batrân.
Tatal sau Vlad Dracul a dobândit aceasta porecla prin faptul ca a fost învestit cu ordinul de Cavaler Cruciat al Dragonului pentru meritul în apararea crestinismului împotriva turcilor. Acesta simbolizeaza victoria crestinilor împotriva pagânilor. Fiul sau Vlad al II-lea a fost numit Draculea sau Dracula, adica “fiul Dracului”.
Precla “Tepes” i s-a dat înca din secolul al XV-lea, ca urmare a utilizarii pedepsei tragerii în teapa. Aceasta pedeapsa nu este produsul imaginatiei lui Vlad,ea fiind cunoscuta înca din Antichitate. De mai multa vreme Vlad Tepes, renuntase la ideea cuceririi scaunului domnesc cu ajutor otoman.
Vlad Tepes se apropie de Iancu, împartaseste idealurile politice si asteapta momentul potrivit pentru a trece muntii si a lua din nou domnia cu sprijin transilvanean.
Când s-a ivit acest moment, în primavara si vara anului 1456, el este pretendentul în care Iancu îsi pune speranta, el este omul capabil sa aperesudul Transilvaniei, eventual sa schiteze o actiune ofensiva care sa asigure flancul stang al armatei comandate de Iancu de Hunedoara. S-a bucurat în actiunea lui, de sprijinul unor boieri munteni fapt confirmat dedocumente; în acest caz, sprijinul brasovenilor s-a redus la procurarea sumei necesare pentru formarea si aprovizionarea corpului expeditionar care a trecut în Tara Româneasca.
În vremea lui Vlad Tepes existau câteva domenii foarte mari, cum este acela al Craiovestilor, care numara peste o suta de bunuri funciare sau domenii pâna la 50 de sate. Ele sunt însa putine si nu sunt unitare, satele care intrau în alcatuirea unei mosii fiind dispensate în mai multe judete ale tarii.
Înscaunarea lui Vlad Tepes a însemnat si izbucnirea unui conflict mai mult sau mai pusin evident între domn si o parte din marea boierime. Tepes nu era domnul lipsit de personalitate, care sa îngaduie cuiva sa unelteasca împotriva sa. Mai multe marturii contemporane mentioneaza faptul ca el s-a straduit sa faca ordine pe plan intern pentru a putea face fata marii primejdii care ameninta de afara independenta acesteia. Pe plan economic, Vlad Tepes ca si alti înaintasi ai sai, i-a protejat pe negustorii autohtoni fata de negustorii sasi din Brasov si Sibiu.
Represaliile lui Vlad Tepes, promte si crâncene, constituiau avertismente asupra necesitatii ca, în raporturile cu Tara Româneasca, sa se respecte drepturile si legile acesteia.
Vlad Tepes se constituie în mai multe rânduri ca un mare stapânitor, care nu ezita sa pedepseasca orice încalcare a legilor si obiceiurile tarii, indiferent de starea sociala a vinovatului.
În momentul în care a considerat ca exista ordine în tara si nu are a se teme de nici un dusman, el a trecut la realizarea planurilor sale în domeniul politici externe.
Fiind convins ca se poate bizui pe un potential economic si uman de care dispunea Tara Româneasca, Vlad Tepes a refuzat sa plateasca haraciul datorat Portii, un act echivalent în ochii sultanului cu o provocare ce trebuia neaparat pedepsita.
Vlad Tepes a urmarit un scop precis: eliberarea tarii de orice obligatii fata de Imperiul Otoman si organizarea rezistentei pentru apararea independentei.
Pentru realizarea nobilelor teluri pe care si le propunea Vlad Tepes era necesara consolidarea pozitiei internationale a Tarii Românesti, prin stebilirea cât mai multor legaturi de alianta în masura sa-i asigure sprijinul necesar în vederea confruntarii decisive cu colosul otoman.
În documentul pe care Vlad Tepes îl da la 6 septembrie 1456 sunt schitate principalele coordonateale politici sale externe.
În tratativele pe care le duce el se obliga sa lupte împotriva otomanilor si a altor dusmani cu toaze fortele sale.
Vlad Tepes a cautat sa exploateze în avantajul sau situatia politica si militara ce se crease la hotarele Tarii Românesti, în anul 1457.
În primul rând el încearca sa refaca macar în parte unitatea de lupta a tarilor române, pentru a face fata eventualelor presiuni otomane, sau pentru a se opune pretentiilor regelui Ungariei.
Vlad Tepes se dovedeste a fi personalitatea politica care a stiut sa discearna felul în care va evolua situatia politica si militara în anul 1462, luând în timp masurile de siguranta pentru a nu fi surprins nepregatit.
Ceea ce merita subliniat este curajul extraordinar ...