Phylum CNIDARIA (Celenterate)
    Cnidarii sunt animale exclusiv acvatice, fixate sau libere, al caror corp saculiform are o simetrie radiara. În interiorul corpului prezinta o singura cavitate gastrica, saciforma, care la formele mai evoluate se complica într-un sistem gastrovascular. Atât cavitatea gastrica cât si sistemul gastrovascular comunica cu exteriorul printr-un singur orificiu, care îndeplineste functia de orificiu bucal si anal.     Peretele corpului este format din doua straturi de celule: unul extern, ectodermul si altul intern, endodermul, între ele gasindu-se o masa gelatinoasa, mai mult sau mai putin groasa, fara structura celulara (anhista) numita mezoglee. Celulele ectodermului sunt morfologic diferentiate, în corelatie cu functiile pe care le îndeplinesc, în celule senzitive, mioepiteliale, nervoase, cnidoblaste. Cele mai caracteristice sunt cnidoblastele (celule urzicatoare), specializate în vederea atacului si apararii.     Digestia este intra celulara, ca la protozoare si spongieri, dar apare si digestia extracelulara, în cavitatea gastrica.     Cnidarii nu au aparat respirator, circulator si excretor.     Formele fixate se numesc polipi iar cele libere, în majoritate cu aspect de umbrela, sunt numite meduze.     Cnidarii se înmultesc asexuat (prin înmugurire) si sexuat, existând la multe specii o metageneza.     Majoritatea populeaza apele marine si foarte putine traiesc în apele dulci.     Polipii sunt de trei tipuri: hidropolipi, scifopolipi si antopolipi, iar meduzele prezinta doua tipuri: craspedota (cu val) si acrapeda (fara val).     Hidropolipul are forma de sac cu peretele cavitatii gastrice circular, lipsit de cute radiare. Orificiul buco-anal este si el circular, situat pe un con numit hipostom, înconjurat de un numar mai mic sau mai mare de tentacule simple, tubulare.     Scifopolipul are aspect de cupa (scyphos = cupa). Peretele cavitatii gastrice prezinta 4 cute radiare ale endodermului, numite septe, care împart cavitatea gastrica în patru loje. Orificiul buco-anal, de forma patrata, este plasat în vârful unei prelungiri tubulare, numita proboscis. El este înconjurat de un numar de tentacule pline.     Antopolipul seamana cu o floare (anthos = floare), având cele doua extremitati latite ca un disc. Cu discul bazal, polipul se fixeaza de suport, iar cel distal (oral) este înconjurat de opt tentacule tubulare, penatiforme, sau de sase ori multiplu de sase tentacule simple si tubulare. În centrul discului oral se deschide orificiul buco-anal situat la capatul unui tub care se rasfrânge în interiorul cavitatii gastrice, formând un faringe, captusit de ectoderm. Cavitatea gastrica este împartita în opt loje, prin opt septe sau în sase loje ori multipplu de sase loje prin septe provenite din cutarea endodermului. Lojelor le corespund la exterior tot atâtea tentacule.     Meduza craspedota (craspedon = val) este o forma libera, cu corpul moale, gelatinos, cu aspect de umbrela, având fata inferioara (subumbrelara) concava iar cea superioara (exumbrelara) foarte convexa. Din mijlocul fetei subumbrelare se prelungeste un tub (manubriu) la capatul caruia se deschide orificiul buco-anal iar pe marginea umbrelei se gasesc patru sau multiplu de patru tentacule. Tot pe fata subumbrelara, de pe marginea umbrelei, se observa o resfrângere a ectodermului, de forma unei membrane (velum sau craspedon) care se prelungeste ca o perdea circulra spre manubriu, închizând un spatiu, cu rol în deplasare.     Prin transparenta corpului se vede cavitatea gastrica sub forma unui sistem gastrovascular.     Meduza acraspeda (fara val) se aseamana ca înfatisare generala cu meduza craspedota dar prezinta unele deosebiri, ca: umbrela de forma discoidala sau cubicasi zgârcioasa, manubriul cu patru muchii, iar orificiul buco-anal este patrat. Nuare velum (acraspeda) iar pe marginea umbrelei prezinta numerosi lobi si tentacule, care variaza ca numar de la gen la gen.     Se cunosc peste 9000 de specii de cnidari. Dupa tipul de ppolip si de meduza, Phylum  Cnidaria  se împarte în trei clase.
Clasa Hydrozoa – majoritatea sunt animale marine, dar si specii de apa dulce (hidra)
traiesc individual sau in colonii; majoritatea se fixeaza pe substrat;
corpul e alungit in forma de sac, cu orificiu buco-anal la o extremitate si cu un disc adeziv la cealalta, cu care se fixeaza
tentaculele prezinta numeroase celule urzicatoare;
cavitatea digestiva se prelungeste in tentacule;
inmultirea se face asexuat, vara (prin inmugurire) si sexuat, toamna.
Reprezentanti: hidra (Hydra viridis)
Clasa Scyphozoa – specii exclusiv marine din care fac parte numeroase tipuri de meduze; se gasesc frecvent in Marea Neagra;
intre ectoderm si endoderm prezinta o mezoglee groasa, gelatinoasa
au forma de clopot sau de umbrela
pe marginea umbrelei se gasesc tentacule prevazute cu celule urzicatoare;
cavitatea gastrica e prevazuta prin pat...