Ciupercile
Increngatura Mycophyta sau Fungi


Aceasta increngatura grupeaza organisme vegetale inferioare, lipsite de orice pigment asimilator. In consecinta, ele sunt obligate la o viata heterotrofa, care poate fi saprofita sau parazita. Majoritatea sunt adaptate la viata aeriana.

Din punct de vedere practic, prezinta importanta deosebita ciupaercile parazite, precum si unele saprofite care produc fermentatii utile, cat si ciupercile comestibile. Altele au importanta medicinala. Dupa locul unde se dezvolta, ciupercile parazite sunt endoparazite, traind in interiorul tesuturilor, si octoparazite, care se dezvolta pe suprafata organelor. Absorbtia hranei la majoritatea ciupercilor se face cu ajutorul unor prelungiri specializate ale talului, numite haustorii.

In ce priveste aparatul vegetativ – talul – numit la ciuperci miceliu, are forme foarte variate. La cele inferioare este alcatuit dintr-o singura celula cu membrana – dermatoplast – sau lipsita de membrana – gimnoplast. La ciupercile superioare, talul poate fi unicelular, ramificat si polinucleat, sau este format din mai multe celule, alcatuind filamente. In ambele cazuri, filamentele se numesc hife si ele compun miceliu ciupercii. Tot miceliu se numeste si tesutul fals (plechtenchim), rezultat din impletirea filamentelor miceliene. Aceste tesuturi poarta diferente numiri: prozoplechtenchim, paraplechtenchim.

Inmultirea ciupercilor se face pe cale asexuata si sexuata. Asexuat se inmultesc prin spori mobili (zoospori), sau imobili, care se formeaza in organele numite sporangi cu spori imobili si zoosporangi cu spori mobili. Sporii formati pe filamente vegetative, se numesc conidii. La ciupercile superioare in afara de conidii, se formeaza si alte forme de spori: ascospori (la Ascomicete), si basidiospori (la Basidiomicete). Formarea acestor spori se face tot aseuat, insa sunt totdeauna precedate de un act sexuat. Ciupercile se inmultesc si prin portiuni de miceliu.

Procesul sexual la ciuperci este foarte vari