Liliecii au sugerat o epocala inventie
Un prim pas l-a facut savantul italian Lazzaro Spallanzani ,care,in vara anului 1793,a batut
de sute de ori drumul spre clopotnita catedralei din Padova pentru a face o extrem de intere-
-santa experienta cu liliecii ce atarnau ciorchine la incheieturile prafuite ale ultimei bolti.Intai
a intins numeroase fire subtiri intre tavan si podea ,apoi a luat cativa lilieci ,le-a aplicat ceara
pe ochi,dupa care le-a dat drumul.A doua zi a prins liliecii cu ,,lentile’’ de ceara si ,spre sur-
-prinderea sa,a constatat ca stomacul lor era plin de tantari.Deci aceste animale nu aveau
nevoie de ochi pentru a vana.Spallanzani a tras concluzi ca liliecii sunt inzestrati cu un al
saselea simt,necunoscut,care le permite sa se orienteze in zbor.
Informat de experientele lui Spallanzani,naturalistul elvetian Charles Jurine s-a gandit sa infunde urechile liliecilor cu ceara.Rezultatul a fost neasteptat.Incapabili sa mai distinga obiectele inconjuratoare,liliecii se izbeau de pereti.Care putea fi explicatia acestui comportament ?Oare micile animale vedeau cu urechile ?
Celebrul anatomist si paleontolog francez Georges Cuvier,cea mai inalta autoritate a timpului sau in materie de biologie,a contestat cercetarile lui Spallanzani si ale lui Jurine si a emis el insusi o ipoteza destul de ingenioasa.Liliecii-spunea Cuvier-poseda un simt al pipaitului foarte fin,localizat mai ales pe pielea extrem de subtire a aripilor,sensibila la presiuni infime ale aerului care se formeaza intre aripi si obstacol.Astfel,animalul nu ar avea decat sa ocoleasca obstacolul,semnalat printr-o schimbare de presiune.Aceasta ipoteza a avut credit mai bine de 150 de ani in cercurile stiintifice mondiale.
Cu totul intamplator,in 1912,Maxim,inventatorul mitralierei cu incarcator automat,a emis ipoteza ca liliecii se orienteaza cu ajutorul ecoului produs de zgomotul propriilor aripi,propunandu-si sa construiasca pe acest principiu un aparat destinat sa avertizeze navele de apropierea aisbergurilor.
Olandezul S. Dijkgraaf,in 1940,si sovieticul A.Kuziakin,in 1946,au demonstrat clar ca organele de pipait nu joaca nici un rol in orientarea liliecilor,pulverizand si ipoteza care existase un veac si jumatate.Savantii americani D.Griffin si R.Galambos au reusit sa dea explicatia reala a orientarii liliecilor.Apropiindu-i de un aparat pentru detectarea ultrasunetelor,au constatat ca liliecii emit o multime de strigate ,imperceptabile pentru urechea omeneasca.Ei au reusit sa descopere si sa studieze proprietatile fizice ale ,,strigatelor’’ liliecilor.Introducandu-le in urechi electrozi speciali,ei au stabilit totodata si frecventa sunetelor percepute de auzul acestora.
Iata deci ca progresul stiintei si al tehnicii a permis formularea explicatiei uneia dintre cele mai tulbulatoare taine ale naturii.
Se stie ca,din punct de vedere fizic,sunetul este o miscare vibratorie,propagandu-se sub forma de unde intr-un mediu elastic.
Frecventa sunetului(deci inaltimea sa) depinde de numarul de vibratii efectuate intr-o secunda.Urechile noastre percep vibratii aeriene de la 16 pana la 20000 de herti.Sunetele cu frecventa mai mare de 20000 de herti ,imperceptabile pentru om,se numesc ultrasunete si pot fi demonstrate usor cu autorul unei lame de cuart pusa sub tensiune si introdusa sub apa.Noi nu auzim zgomotul lamei de cuart,dar vedem rezultatele vibratiilor sale sub forma unor vartejuri si chiar tasnituri de apa.Cu ajutorul cuartului putem obtine vibratii pana la un miliard de herti.
Ultrasunetele isi gasesc astazi o larga intrebuintare industriala.Cu ajutorul lor detectam cele mai mici fisuri sau goluri in structura pieselor turnatelor in metal.Ele se folosesc in locul bisturiului pentru interventiile chirurgicale fara sangerare pe creier si la taierea si polizarea corpurilor ultradure.
Liliecii,asadar,folosesc ultrasunetele pentru orientarea lor.Ultrasunetele sunt produse de vibratiile corzilor vocale.Prin structura lui un laringe seamana cu un fluier.Aerul expirat de plamani ,eliminandu-se cu mare viteza prin el,da nastere unui suierat cu o frecventa de 15000-150000 de herti,neperceputa de urechea noastra.Presiunea aerului care trece prin laringele unui liliac este de doua ori mai mare decat a unei locomotive cu vapori(aburi),ceea ce pentru un animal atat de mic e o performanta remarcabila.
In laringele animalului iau nastere 5-200 de vibratii sonore de inalta frecventa (impulsuri ultrasonore),care nu dureaza fiecare decat 2-5 miimi de secunda,de obicei.Scurtimea semnalului constituie un factor fizic foarte important :doar el poate asigura o inalta precizie ghidajului ultrasonic.Dintr-un obstacol situat la 17 m ,sunetele se intorc la ...