Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea Comert
Forma de învatamânt zi
Anul I
Vitaminele si multivitaminele
Student:
Dorobantu Mihaela
Grupa 316
Seria D
Data predarii lucrarii:
19 mai 2003
VITAMINELE SI MULTIVITAMINELE
Vitaminele sunt compusi organici esentiali vietii, pe care organismul uman nu le produce in cantitati suficientesi care trebuie, deci, procurati din surse externe.
Legumele, fructele, precum si multe alte produse alimentare sunt indispensabile alimentatiei omului contemporan. În procesul prepararii si conservarii se pierde, din pacate, o mare parte din valoarea nutritionala de baza si din continutul de vitamine si minerale. Organismul hranit corespunzator se dezvolta mai bine, acumuleaza mai mult si trateaza stressul cu mai multa usurinta. Bebelusii si copiii de scoala au o nevoie mai mare de suplimente si vitamine decât adultii.
Este necesar sa subliniem faptul ca traim în vremuri în care conditiile de viata se deterioreaza constant, pline de influente nefastete, obiceiuri proaste privind alimentatia, activitatea fizica, fumatul si consomul de alcool. Sanatatea noastra este extrem de vulnerabila, astfel încât pastrarea ei devine imposibila, chiar si cu o dieta echilibrata. Cu toate acestea, toata lumea poate profita de suplimentele alimentare cu multivitamine si minerale, adecvate tuturor categoriilor de vârsta.
Pentru procesele biochimice care au loc în organism sunt esentiale cantitati determinate de vitamine si minerale. Obtinerea acestora direct din hrana consumata s-ar putea sa nu fie întotdeauna la îndemâna, de aceea prezenta lor în organism ar trebui asigurata sub forma de asa-numite “multipreparate”. Din fericire astazi avem acces la preparate din multivitamine si multiminerale realizate din surse naturale. Ele sunt asimilate si folosite mai bine de catre organism decât preparatele sintetice. Importante nu sunt numai cantitatile ingredientelor, ci si mai ales proportiile dintre ele.
Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza.
Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. Toate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). Structura chimica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele A, B1, B2, B5, B6, B8, B12, C, D, E, K si PP) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica.
Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe: vitamine hidrosolubile (solubile in apa), care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B (B1, B2, B5, B6, B8, B12, PP), si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele A, D, E si K.
Beta-carotenul (vitamina A)
Beta-carotenul ajunge în organism prin aport alimentar si este transformat de ficat în vitamina A, în functie de necesitati. Vitamina A contribu-e la profilaxia si ameliorarea tulburarilor de vedere, creste rezistenta organismului fata de infectiile cailor respiratorii si este un factor important în mentinerea sanatatii pielii, parului, danturii si gingiilor. De asemenea participa si la biosinteza imunoglobulinelor, stimuleaza activitatea sistemului imunitar, previne si amelioreaza depigmentarile cauzate de bolile ficatului sau de batrânete. Beta-carotenul protejeaza mucoasa nazala, bucala, faringiana, laringiana, traheala si pulmonara, fiind un adjuvant efici-ent în tratamentul infectiilor respiratorii, emfizemului pulmonar si hipertiroidismului; accelereaza dezvoltarea fizica si creste rezistenta sistemului osos. Beta-carotenul are rol si în profilaxia cancerului. Efectul profilatic al beta-carotenului în bolile maligne se bazeaza pe transformarea metabolitilor cancerigeni formati în organism sau a substantelor cancerigene ajunse în organism din mediul exterior, în substante mai putin nocive si mai solubile, deci mai usor de eliminat. Beta-carotenul reduce riscul aparitiei infarctului miocardic si al decesului prin stop cardic.
Rezultatele unei cercetari efectuate în Statele Unite ale Americii, pe o perioada de 10 ani, au demonstrat ca bolile cardiatice si cancerul de prostata au o incidenta de doua ori mai mica în cazul barbatilor care au consumat sistematic beta-caroten, în comparatie cu subiectii din lotul martor care nu au consumat aceasta substanta. În Lin Xian, regiune muntoasî a Chinei, incidenta cancerului gastric si esofagian este cea mai mare din ...