Mostenirea caracterelor în cazul interactiunii genelor
Teza ca o gena determina un singur caracter si un numar relativ mic de gene din fiecare cromozom nu poate sa explice marea diversitate de caractere care se mostenesc ereditar. În acelasi timp este bine cunoscut faptul ca genotipul fiecarui organism reprezinta un sistem complex. Genele interactioneaza între ele, fapt determinat de organizarea genomica a materialului ereditar.
Se deosebesc doua tipuri principale de interactiune a genelor: interactiunea genelor alele si interactiunea genelor nealele.
1. Interactiunea genelor alele.
Sa ne amintim ca se numesc alele acele gene care ocupa aceiasi loci (locusuri) în cromozom. Se disting urmatoarele varietati de interactiune a genelor alele:
a) dominatia completa;b) dominatia incompleta;c) letalitatea;d) codominarea;e) alelism multiplu.
a) Dominatia completa.
În cazul dominatiei complete o gena domina complet o alta gena. În acesta situatie sunt valabile legile lui G.Mendel, iar homozigotii si heterozigotii nu se disting fenotipic. Drept exemplu de dominatie completa poate servi mostenirea culorii galbene si verzi a bobului de mazare (gena culorii galbene domina gena culorii verzi), mostenirea culorii ochilor la om (gena culorii ochilor caprui domina gena culorii ochilor albastri) etc.
b) Dominatia incompleta.
Dominanta incompleta este un fenomen de interactiune dintre genele alele, care determina la formele heterozigote (Aa), aparitia unui fenotip intermediar al formelor homozigote parentale (AA, aa). Acest fenomen vine în concordanta cu legile lui G.Mendel si a fost descris chiar de C.Correns la planta “barba împaratului” (Mirabilis jalapa). La încrucisarea plantelor cu flori rosii (AA) si a plantelor cu flori albe (aa), în prima generatie (F1) toti heterozigotii (Aa) aveau plante cu flori roze. La încrucisarea hibrizilor F1 (Aa) între ei, în generatia a doua s-a obtinut o descendenta alcatuita din circa 25% de plante cu flori rosii, 50% de plante cu flori roz