PoluareaPoluarea
De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a
aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omel cu inteligenta si
spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci
a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor
sale.Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural
privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare,
tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a
domesticit animale salbatice.Pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit
decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.
Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua
revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza,
astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica
luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea
apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in
crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind
nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de
pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al
progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul
dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa
si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si
animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de
poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei
sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a
calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului
natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.
La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau
asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau urme cat de cat
sesizabile.La mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp dupa declansarea
revolutiei industriale, numarul locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar
deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari preocupante, cu exceptia
anumitor perimetre din unele tari occidentale - incepand cu Anglia - care au
urcat primele in "trenul industrializarii", gratie in primul rand masinii cu
abur.
Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al
ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6
miliarde de locuitori.Sunt multi sau putini ? Exercita oare numarul lor cu
adevarat o "presiune demografica" asupra mediului inconjurator ? Iata intrebari
ce-i framanta deja pe demografi, economisti, medici si alti specia-listi, ca si
pe oamenii politici.Problema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul
timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta
populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui
aspect care s-a dovedit a fi la fel de important : degradarea mediului ambiant
prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a
omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si
alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea.
Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune
pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.La urma urmelor, cel putin pana
la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si
roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor
necesare vietii.Or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si
pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau
din alte cauze.Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa
introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau
socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate
in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand
omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu
un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.Se cuvine sa
adaugam ca, in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt
"devorate" de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea secvente ale duelului
inegal dintre frunza ver...