Stelele de mare sunt grupate in categoria in clasa ASTEROIDELOR,care face parte din increngatura ECHINODERMELOR(cuvant care s-ar putea traduce prin “piele de arici”,adica tegument prevazut cu “tepi”),impreuna cu aricii de mare(clasa ECHINOIDE)
ofiuridele(clasa OFIURIDE),holoturiile(clasa “HOLOTURIDE),si crinii de mare(clasa CRINOIDE).
Toti reprezenatntii Echinodermelor poseda un schelete calcaros,alcatuit diferit de la clasa la clasa.Stelele de mare au o fata dorsala si una ventrala,placutele calcaroase fiind asezate pe fata ventrala sau inferioara a bratelor,sub tegumentul care acopera intregul corp,si sunt prevazute cu mici orificii sau pori.Prin acestia ies la exterior tuburi subtiri,cu peretii extensibili si musculosi,inchise la capat si terminate,de obicei,printr-o ventuza.Ele se numesc si picioruse ambulacrare si reprezinta partea terminala a unui sistem complex de canale hidrofore,numit aparat ambulacrar.Stelele de mare se deplaseaza pe fundurile marine ca urmare a miscarii in acelasi sens a acsetor picioruse,care,la exemplarele mari,sunt in numar de cateva mii.Ventuzele aflate la capatul picioruselor au un rol essential in prinderea prazii.La extremitatea fiecarui brat, se afla celulele fotosensibile,care alcatuiesc un fel de ochi primitiv, capabil sa reactioneze la lumina.Modul de hranire al stelelor de mare difera in functie de specie.Unele consuma plankton(minusculele organisme aflate in suspensie in apa,care se prind pe mucusul ce le acopera corpul sip e care perisorii sau flagelii de pe brate la imping catre gura aflata in mijlocul discului central,pe fata interioara a animalului.Altele pur si simplu pasc intr-o maniera foarte originala,ele fiind capabile ,prin contractarea muschilor , sa-si scoata in exterior,prin gura, stomacul,a carui mucoasa este prevazuta cu perisori mobili.Acoperind cu el o zona de substrat, nisipos sau stancos, aduna tot ce exista comestibil aici,fauna marunta sau polipi coralieri.
Stelele de mare se clasifica in mai ,multe feluri(categorii):
*CULCITA NOVAEGUINEAE,primul mesager al echinodermelor,in fapt un reprezentant al stelelor de mare,care formeaza una din clasela acestei increngaturi.Seamana cu un fel de paine rotunda ,galbena,cu pete brune roscate.Este o stea de mare,dar o stea cu un aspect neobisnuit departe de cel clasic.Are un diametru de cca 15 cm.Simetria penataradiara,caracteristica acestui grup de animale,este totusi vizibila si la aceasta stea de mare masiva,cu un disc central foarte dezvoltat.Nu este perfect rotunda,dar i se pot sesiza cu destula usurinta cele cinci colturi.
*ARCHASTER TYPICUS,o stea de mare cu adevarat “tipica “.Are dimensiuni mici,8-10 cm diametrul,iar are o culoarea galben-crem,cu pete intunecate.Aceste specii au un fenomen singular,un fel de pseudoacupulare.Toate stelele de mare au sexe separate,dar numai la aceasta specie se produce acest simulacru de imperechere,masculul urcand peste femela si asezandu-si bratele in alternanta cu ale acesteia.La o privire superficiala,de sus ai putea crede ca de-a face cu o stea de mare prevazuta cu zece brate.Aceasta pozitie sporeste,fara indoiala,sansele de fecundare a oualor.
*LINCKIA LAEVIGATA,o stea de mare cu cinci brate lunhi,zvelte,cu o culoare extraordinara,de un albastru intens.Acest albastru al linckiei iti atrage imediat atentia sit e face sa te gandesti ca este,ca si suratele ei ,o fiinta inofensiva,pasnica expusa tuturor pericolelor.Insa realitatea este cu totul alta,foarte departe de o astfel de imagine inselatoare.Stelele de mare sunt finite carnivore redutabile,prezenta lor declanseaza panica printer celelalte vietuitoare care populeaza universal submarine.Sunt peste 200 de specii,raspandite in toata lumea,din apele tropicale pana la cele polare.In Marea Neagra lipsesc,din cauza salinitatii foarte scazute a apelor acestui bazin.
*ACANTHASTER PLANCI o stea de mare cu diamertul de cca 25-30 cm,avand bratele mai scurte, dar nu mai mult de 23,acoperite ca si marele disc central,cu numerosi spini lungi si veninosi.Acanthaster s-a bucurat de o atentie deosebita din partea biologilor, o lunga perioada de timp cca 20 ani.Cauza a fost inmultirea sa excesiva si distrugerea unor suprafete inseminate de recife de corali in zona indo-pacifica.In fiecare noapte, fiindca acanthaster este un carnivore cu moravuri nocturne, ca multe stele de mare el devoreaza polipii coralieni de pe o suprafata echivalenta cu diametrul sau.Datorita numarului imens de stele de mare si potentialului lor devastator,suprafete considerabile de recife au fost transformate in zone moarte,ceea ce a antrenat parasirea lor de catre fauna bogata si variata care exista.Fiecare individ matur este capabil sa distruga in decurs de o saptamana o suprafata de cca 650 cmp, se intelege ca soarta unui recif din jurul unei insule este pecetluita in vativa ani.Inca doua lucruri faceau sa sporeasca panica:rap...