Veghea, somnul si activitatea cerebrala


Veghea si somnul:

Activitatea emisferelor cerebrale trece periodic prin doua stari functionale distincte: starea de veghe si starea de somn.
Veghea reprezinta starea functionala cerebrala caracterizata prin cresterea tonusului sistemului reticulat, activator ascendent, concomitenta cu orientarea constiintei spre o anumita activitate. Veghea incepe o data cu stabilirea contactului constient cu lumea inconjuratoare sau cu gandurile proprii si se termina cand acest contact inceteaza. Alternativa starii de veghe este somnul.
Somnul reprezinta o stare de activitate cerebrala caracterizata prin intreruperea temporara a contactului constient cu interiorul si cu exteriorul nostru. Are caracter reversibil.
Trecerea de la veghe la somn si invers are loc cu usurinta, in cateva secunde. Ritmul somn-veghe coincide cu ciclul noapte-zi; de aceea se mai numeste ritm circadian sau victemeral. Bioritmul circadian s-a format in istoria filogenetica a speciilor. El are mecanisme endogene de producere, dar este puternic influentat de stimuli exogeni.
In functie de adaptarea la mediu, coincidenta somn-noapte, veghe-zi este inversata la unele specii (gandaci, unele pasari si mamifere). Un rol important in reglarea acestui bioritm il are diencefalul si formatia reticulara. Leziuni la nivelul hipotalamusului determina somn continuu (boala somnului). Durata somnului variaza in functie de varsta, fiind de 20 de ore la sugari, 10 ore la tineret si 7 ore la batrani.
In timpul somnului se produce de regula o diminuare a functiilor vegetative (respiratie, circulatie, digestie) si metabolice (scad energogeneza si consumul de oxigen). Frecventa miscarilor respiratorii si a debitului ventilator scade. Se produce bradicordie, scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Secretiile si activitatea peristaltica digestiva se diminueaza si chiar inceteaza. Functia aparatului urinar se reduce. In somn se produc si mo