BUSUIOCUL
Busuiocul este o planta erbacee,condimentora originala din India si China.Cultivat pe tot globul.Pretentios la caldura.
Prefera soluri cu textura mijloceie,binestructurate,permeabile fertile,care nu fac scoarta. Nu suporta solurile argiloase,reci,grele, solurile nisipoase si saraturile.
Radacina: este fibroasa erecta,inalta pana la 60 de centimetrii,ramificata la baza si paroasa in partea superioara.
Frunze: sunt opuse, ovate, varful ascutit, marginea cu dinti rari, atenuati.
Flori: sunt albe sau roz grupate cate 4-6 in pseudo verticiile formand inflorescente spiciforme intrerupte.
Alimentatie: frunzele verzi sau uscate se utilizeaza la aromatizarea mancarurilor, sosurilor, muraturilor si salatelor.
Industrie: frunzele verzi sau uscate se folosesc la aromatizarea mezelurilor, pastelor, muraturilor.Vinul acrit se corecteaza cu infuzie din flori sau fructe de busuioc.Dupa obtinere, solutia se toarna in butoi.
Bioterapie: Partile aeriene ale plantei prezinta importanta in medicin umana si veterinara.
Principiile activa actioneaza antiseptic intestinal, caraminativ, stimuleaza digestia, antimetic, antiinflamator renal si intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.
La om e folosit in colici intestinale, balonarii intestinale, voma, gripa, raceala, bronsita acuta si cronica, dureri de cap, ulcer gastric, infectii urinare, anorexie,diaree, colita de fermentatie.
La animale este folosit in tratarea afectiunilor renale.
Apa care inmoaie busuiocul are proprietati speciale.Fitoncidele si uleiul volatil dizolvate in apa confera proprietati dezinfectante,reconfortante, igienice.
Recoltare: Se culeg tulpinele si ramurile tinere acoperite cu frunze terminate sau fara inflorescenta,Uscarea se face la umbra in straturi subtiri.
Uscarea artificiala se face la maxim 35oC.In timpul uscarii produsul nu se intoarce.Se pastreaza in pungi de hartie.Femeile de la tara culeg busuiocul si il usuca in buchete agatate de grinda casei.
Medicina umana: Uz intern- Pentru tratarea, in general, a tubului digestiv, eliminarea gazelor, stimularea poftei de mancare.
Ttratarea bronsitei, gripei, inflamatiilor cailor urinare:infuzie din o lingurita de pulbere de frunze la o cana de apa in clocot.Se lasa acoperita 10-15 minute.Se strecoara.Se beau 3 cani pe zi.In colitele de fermentatie nu se indulceste.
Tratarea bolilor renale:infuzie dintr-o lingurita de seminte la ½ litri de apa clocotita.Se lasa acoperita 20-25 de minute.Se strecoara.Se beau 2-3 cani pe zi.
Tratarea de colici intestinali,balonari intestinale,bronsita acuta si cronica, cefalee, ulcer gastric, infectii urinare, anorexie, diaree, raceala, gripa:infuzie din 1-1,5g de pulbere de plante peste care se toarna 100 ml de apa clocotita.Se lasa acoperita 10-15 minute. Se strecoara. Se bea de 3 ori pe zi cate o infuzie neindulcita.
Uz extern: Pentru combaterea aftelor:decat dintr’o lingura de frunze de plante la o cana.Se fierbe pana da in clocot. Se lasa acoperita 10-15 minute. Se strecoara si se face gargara de mai multe ori pe zi, din care seara inainte de culcare. Se clateste bine gura dupa care se scuipa solutia.
Pentru combaterea congestionarii urechiilor:suc stors in pavilion si in conductul auditiv.
Pentru combaterea guturaiului:
Pulbere din frunze se aspira pe nas.
Pulbere din frunze puse pe jaratec.Se inspira fumul.
Pentru grabirea vindecarii ranilor: frunzele proaspete se aseaza pe zona afectata si se panseaza.
Pentru vindecarea crapaturilor buzelor, calcaielor, sfarcurilor sanului, ranilor cu puroi:Alifie in 20g de pulbere de frunze, 30g ceara alba, 30g de seu de oaie, 30g de terebentina, 60g de colofoniu,90g de untura de porc.Amestecul introdus intr-un vas curat se topeste la fos slab.Se da la oparte si se amesteca pana la racire.Se ung zonele afectate.
...