Sursa vietii

Stare naturala. Apa este una din cele mai raspândite substante în natura, gasindu-se în toate cele trei stari de agregare: solida (gheata, zapada, grindina, chiciura), lichida (apa de ploaie, ape subterane, oceane, mari, fluvii, râuri, lacuri, balti etc.) si gazoasa (vaporii de apa din atmosfera si emanatiile vulcanice).
În natura nu exista apa pura. Apele naturale contin dizolvate cantitati variate de diferite substante.
APA, H2O, masa mol. 18,02, lichid incolor, de culoare albastra-verzuie în straturi groase. Are structura unghiulara (A 104,5°), care în realitate este pseudo-tetraedrica, rezultata prin hibridizare sp3, molecula de apa dispunând de doi orbitali hibrizi ocupati cu câte o pereche de electroni neparticipanti.
Compozitia a fost stabilita în perioada 1871—1905 prin experientele lui Macquer, Cavendish, Lavoisier, Laplace si altii.
Hidrogenul si oxigenul având mai multi izotopi, apa obisnuita contine în proportie mica si combinatiile reciproce ale acestora : H216O ; H217O ; H218O ; HD16O ; HD17O ; HD18O; D216O ; D217O ; D218O si T2O. Prezinta un pronuntat moment electric de dipol µ 1,84, fiind un bun solvent, capabil sa functioneze ca donor de electroni. Daca în stare de vapori apa este formata din molecule neasociate, în stare lichida si în gheata, ele sunt asociate prin legatura de hidrogen. Gheata cristalina are o structura afinata, cu simetrie hexagonala, analoga cu a ß-tridimitului, în care orice molecula de apa este coordinata de alte patru molecule de apa, respectiv fiecare atom de oxigen este înconjurat tetraedric de alti patru atomi de oxigen întocmai ca atomii de carbon în diamant.



Structura cristalina cu simetrie hexagonala a ghetii (a) si coordinarea tetraedrica a atomilor de oxigen în gheata (b).






Totodata, fiecare atom de oxigen al unei molecule de apa este legat covalent de doi atomi de hidrogen ai moleculei proprii si de alti atomi de hidrogen proveniti din doua molecule diferite, prin legaturi de hidrogen. Apa pr