PAPILOMATOZA BOVINELOR







Este o boala infectioasa, transmisibila, produsa de un virus de tip ADN – papillomavirus, cu evolutie obisnuit sporadica, rar enzootica. Boala este cunoscuta de peste o suta de ani. Afecteaza bovinele de vârste diferite, dar mai frecvent pe cele tinere, având vârsta cuprinsa între trei luni si trei ani. Boala se manifesta prin formarea de papiloame, un fel de negi, care se localizeaza pe piele si mucoase. Boli asemanatoare cu papilomatoza bovina se cunosc si la alte specii de animale, inclusiv la om, dar agentul etiologic, desi face parte din aceeasi grupa, este putin diferit sub aspect antigenic. Cu toate acestea nu este exclusa posibilitatea transmiterii papilomatozei bovine la om.
Virusul papilomatozei bovine prezinta sase varietati sau tipuri antigenice. Sursele de infectie sunt reprezentate de animalele bolnave si mai ales de cele cu papiloame lezionate, cu secretii si serozitati, în care se afla o mare cantitate de virus. Contactul acestora cu pielea lezionata asigura infectia. Transmiterea se poate realiza prin tesalat, prin insecte hematofage (muste, tântari etc.), prin capastru, frânghii de contentie, prin efectuarea de tatuaje, prin crotaliere în serie, fara dezinfectia locului si a instrumentelor, la trecerea de la un animal la altul etc. Virusul rezista în mediul extern si mai ales în materia organica provenita din lezionarea papiloamelor, timp de câteva saptamâni si chiar doua - trei luni. Aparitia bolii are loc dupa o perioada de incubatie, care poate dura de la o luna la sase luni, dependent de doza de virus patrunsa, tesutul inoculat si mai ales dependent de starea de rezistenta a organismului. Animalele trecute prin boala sunt imune fata de acelasi tip de virus.
Boala debuteaza prin aparitia unor proeminente sferoide, conopidiforme, pediculate, cu suprafata uscata, uneori cornoasa, de culoare cenusie, nedureroase. Cu timpul pot creste, devenind mari, uneori, polilobate. Exista o oarecare corelatie între dimensiunea si