Stafilococia pasarilor


Este o boala infectioasa, întâlnita la mai multe specii de pasari, putând evolua acut septicemic, sau ca infectie localizata exprimata prin osteo-artrite si infectii ale pielii.
Boala este raspândita si cunoscuta în toata lumea producând pagube datorita mortalitatilor, deprecierii carcaselor, cheltuielilor cu profilaxia si tratamentul.
Etiologie
De la pasari au fost izolate mai multe specii bacteriene apartinatoare genului Staphylococcus (S.aureus subsp.aureus, S.epidermidis, S.hycus si S.gallinarum). Aproximativ jumatate dintre tulpinile de S.aureus întâlnite la pasari sunt producatoare de toxine, putând cauza la om intoxicatii alimentare, prin consum de carne de pasare contaminata.
În mod natural bacteriile din genul Staphylococcus sunt prezente în sol, apa si aer, dar sunt prezente si pe suprafata pielii si mucoaselor la om, animale si pasari.
Stafilococii sunt rezistenti în mediu si la antisepticele uzuale, dar sunt distrusi de substantele dezinfectante.
Caractere epidemiologice
Boala a fost descrisa la gaini, curci si mai rar la palmipede. Puii pâna în jurul vârstei de trei saptamâni fac forme septicemice, iar tineretul (9-16 saptamâni) si adultele fac forme localizate. La gainile ouatoare crescute în baterii, în perioadele calduroase, apar forme septicemice, cu mortalitate crescuta, asemanatoare ca manifestari cu holera aviara.
Stafilococii patrund în organism pe cale respiratorie digestiva, si prin intermediul leziunilor cutanate. Sub influenta factorilor favorizanti, infectia se poate declansa spontan, ca urmare a starii de portaj, dar se poate transmite si vertical.
Factorii favorizanti declansatori sunt reprezentati de deficientele igienice si tehnologice, carentele nutritionale, stresul si unele viroze, care produc stari imunosupresive.
Morbiditatea si mortalitatea sunt influentate de patogenitatea tulpinilor de stafilococi si de intensitatea cu care actioneaza factorii favorizanti. Uneori boala se stinge odata cu înlaturarea ac