Transportul petrolului prin conductele trans-balcanice

Începând cu portul Burgas din Bulgaria (conform unuia dintre planuri), conductele de petrol trebuie sa ajungã la portul Alexandropoulis de pe coasta mediteraneanã a Greciei, iar potrivit unui alt plan, la portul Valona (Albania) al Mãrii Adriatice (proiect sustinut de SUA). Europa promoveazã ruta Nord-Balcanicã, de la portul Constanta (România) - Marea Neagrã, traversând teritoriul României si Serbiei pâna la portul croat Omisalj de pe insula Krk si apoi mai departe pâna în Trieste.
Conducta de petrol corespunzãtoare primului plan trebuie sa furnizeze petrol din bazinul Mãrii Caspice (o cantitate lunarã estimatã la 600 milioane US$) pe piata americanã. Detinerea controlului asupra rutei acestei conducte de petrol (presupusã a pompa 750.000 barili de pertol pe zi) din Asia Centralã catre Vest este de importantã strategicã pentru SUA. Transportul petrolului prin Bosfor este dificil datoritã traficului foarte ridicat si al preocupãrilor ecologice si de securitate. Marea Caspicã se presupune a fi regiunea care detine rezerve de petrol crud si gaze naturale la fel de mari ca si cele din Golful Persic.
Aceste rezerve sunt departe de Balcani, dar teritoriile pe unde se va transporta petrolul, nu. Datoritã traficului foarte restrictionat din Bosfor, strategiile vestice au subliniat câteva coridoare posibile pentru transportul petrolului.
Optiunile care se iau în considerare sunt cele din Asia, de la Marea Caspicã, trecând prin Iran spre Golful Persic sau de la Baku pâna la Ceuhan (prin Azerbaijan si Georgia catre un port al Turciei Mediterane care este si el sustinut de catre SUA; acest proiect ar putea fi finantat prin exploatarea unui singur câmp cu petrol din Kazakstan) sau ar putea traversa Balcanii.
Rutele conductelor de pentrol au fost stabilite corespunzãtor intereselor viitorilor lor utilizatori. Traseul lor din portul bulgãresc Burgas pâna la portul grecesc Alexandropoulis de pe coasta Mediteranei – o va