Contenciosul administrativ

Principiile contenciosului administrativ
Existenta contenciosului administrativ este conditionata, in statulde drept, de aplicarea a doua principii: principiul respectarii drepturilor legal dobândite si principiul obligativitatii Statului de a asigura executarea hotarârilor judecatoresti. Este necesar ca persoana sa fie sigura ca raporturile juridice, încheiate în mod legal , în cadrul ordinii de drept existente , sunt intangibile. Atât activitatea fiintei umane cât si aceea a Administrattiei se caracterizeaza prin posibilitatea de a scruta viitorul în estimarile efectuate. Prevederea este garantata numai daca persoanele si Administratia au siguranta în durabilitatea raporturilor juridice pe care si-au întemeiat si orientat activitatile.

Notiunea contenciosul administrativ


Administratia Statului are sarcina de a asigura aplicarea legilor , de a edita acte normative in scopul executarii legilor , de a asigura functionarea seviciilor publice , de a lua masuri pentru executarea contractelor administrative , ocrotirea drepturilor persoanelor si satisfacerea cerintelor acestora , mentinerea ordinii publice. Daca uneori , în îndeplinirea acestor sarcini , Administratia lezeaza drepturile sau interesele persoanelor, acestea pot formula o reclamatie , o contestatie juridica , rezolvata în mod contencios de catre organele competente.
Ramurile contenciosului administrativ
Contenciosul administrativ este alcatuit din patru ramuri:
contenciosul de plina jurisdictie;
contenciosul de anulare;
conteciosul de interpretare;
contenciosul de represiune.
Datorita jurisprudentei Consiliului de stat din Franta aceasta diviziune a devenit clasica si a fost adoptata in multe state europene, in ciuda faptului ca ea nu corespunde in totalitate sistemului de drept al respectivelor state. Exista un contencios obiectiv atunci cand situatia contenciosului este determinata de o problema de drept obiectiv si un contencios subiectiv atunci când se pune în