Instituţia liberării de pedeapsa penală îşi are apariţia pentru ţara noastră după ce-a de-a doua conflagraţie mondială şi anume odată cu adoptarea Codului penal al RSSM din 1961. Aici
se observă pentru prima dată cu claritate modalităţi concrete de liberare de pedeapsa penală, care, ulterior, au mai fost completate cu altele noi. Apariţia instituţiei liberării de pedeapsa penală la jumătatea sec. XX a avut un efect pozitiv
în reglementarea relaţiilor juridico-penale, deoarece a dat posibilitate că pentru unele infracţiuni
uşoare să se aplice o măsură represivă mai blândă sau chiar să-l exonerze de pedeapsa penală prin
stabilirea unui termen de probă. Desigur că, instituţia liberării de pedeapsa penală a fost
completată pe parcursul deceniilor cu modalităţi noi care reflectau mai bine atitudinea statului
faţă de cei care au săvârşit infracţiuni cu un pericol mai redus pentru societate. Din cele invocate
se poate spune că instituţia liberării de pedeapsa penală a avut un progres în dezvoltarea
multitudinii sale în ultimele decenii ale sec. XX şi începând cu primii ani ai sec. XXI