PLURALITATEA DE INFRACTORI SAU DE FAPTUITORI

Exista pluralitate de infractori în cazul în care, la savârsirea unei fapte considerata infractiune de legea penala, îsi aduc concursul mai multi faptuitori.

Pluralitatea este considerata diferit în diferitele legislatii. Sunt legislatii care considera ca, în cazul în care mai multe persoane savârsesc o fapta, nu avem unitate de infractiune. Sistemul nostru penal este bazat pe teoria unitatii infractionale.

Formele pluralitatii de infractori

Pluralitatea naturala:

Suntem în prezenta unei pluralitati de infractori naturala atunci când o infractiune nu poate fi savârsita decât de un numar mai mare de persoane ( de exemplu: infractiunea de incest, infractiunea de bigamie, infractiunea de încaierare – la aceasta din urma e nevoie de minim 4 persoane, câte 2 pentru fiecare tabara)

Pluralitatea constituita

În cazul infractiunii constituite este vorba de simpla grupare a mai multor persoane în vederea savârsirii de infractiuni. De pilda, daca mai multe persoane se întâlnesc si pun la cale savârsirea unei infractiuni de contrabanda, ele sunt pedepsite chiar daca nu au savârsit efectiv infractiunea. (de ex. : complotul împotriva sigurantei statului) Este pedepsit simplul fapt al constituirii, iar, în cazul în care se si comite infractiunea vom fi în prezenta unui concurs de infractiuni care se pedepseste ca atare.
Pluralitatea constituita nu trebuie sa fie confundata cu pluralitatea ocazionala.

Pentru a avea pluralitate constituita, trebuie sa fie îndeplinite urmatoarele conditii:

sa existe o structura organizatorica
sa existe un lider
respectiva structura sa aiba caracter de continuitate

Pluralitatea ocazionala

Este cunoscuta si sub denumirea de participatie penala. Suntem în prezenta acestei forme, atunci când la savârsirea unei infractiuni participa un numar mai mare de persoane decât ar fi fost necesar pentru savârsirea acelei fapte. (de ex.: la un incest participa 3 persoane, la un furt participa 5 persoane desi a