RASPUNDEREA VANZATORULUI PENTRU VICIILE LUCRULUI VANDUT


Contractul de vanzare-cumparare este conventia prin care o persoana,numita vanzator,transmite altei persoane,numita comparator,dreptul sau de proprietate sau alte drepturi (reale sau de creanta) ,in schimbul unei sume de bani numita pret.
Pot forma obiect al contractului de vanzare-cumparare si drepturile reale (dreptul de superficie),drepturile de creanta,drepturile din domeniul proprietatii intelectuale sau drepturile asupra unei universalitati care cuprind nu numai drepturi ci si datorii (vanzarea unei mosteniri).
Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare drepturile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care au caracter strict personal(dreptul de uz,abitatie,de clientele) sau drepturile prevazute de lege sau contracte intuitu personae (dreptul la intretinere,de pensie,etc.)
Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare sunt:
a)sinalagmatic-bilateral:da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante –vanzatorul are obligatia sa predea lucrul vandut sis a garanteze pe comparator,iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul.Se aplica insa regulile specifice:exceptia neexecutarii contractului,rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiei de catre una din parti,riscul contractului.
b)cu titlu oneros:ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale,adica primirea unui echivalent in schimbul prestatiei – vanzatorul urmeaza sa primeasca pretul,iar cumparatorul sa primeasca bunul cumparat.
c)comutativ: existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depind de un eveniment viitor si incert.
d)consensual: vinderea este perfecta indata ce partile s-au invoit (art.1298 C.civ.) putand fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor (solo consensu) ,fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului.
Prin exceptie de la principiul con