Poluarea Somesului

Bazinul hidrografic Somes aduna cursurile de ape din 5 judete: Cluj, Bistrita Nasaud, Salaj, Maramures, Satu Mare. Dintre acestea judetul Cluj este brazdat atât de Somesul Mic cât si de Somesul Mre cu care se reuneste în zona municipiului Dej.
Industrializarea si urbanizarea din ultimii ani au determinat evacuarea în râul Somes a unor cantitati crescânde de substante impurificatoare, care au modificat tabloul ecologic al apelor acestui râu.
Daca cu ani în urma râul Somesul Mare era considerat un râu de categoria I, fapt pentru care s-a acceptat constructia statiei de tratare a apei potabile pentru minicipiul Dej, nu acelasi lucru se poate spune în prezent când datorita dezvoltarii industriale si a complexelor agrozootehnice ale municipiului Bistrita si orasului Beclean, care deverseaza apele reziduale provenite din procesele industriale în râul Somes facând ca de multe ori caracteristicile apei acestuia sa nu mai corespunda decât unui râu de categoria a II-a, si aceasta datorita depasirii în unele cazuri a încercarii organice de 2,5 ori a ionului de amoniu de doua ori precum si prezenta metalelor Fe, Pb, Mn care creeaza greutati în tratarea apei în scop potabil pentru populatia municipiului Dej.
Dezvoltarea industriala a municipiului Dej prin prezenta fabricilor de celuloza si hârtie si fabricii de fibre artificiale si a celei de celuloza chimica a contribuit cu ani în urma în mod substantial la poluarea râului Somes în aval de orasul Dej.
O data cu trecerea în conservare a fabricii de celuloza chimica si a celei de sulfura de carbon s-a resimtit considerabil reducerea procesului de poluare a râului Somes.
Nu putem afirma ca nu exista poluare a râului Somes, tinând cont de aportul de impuruficatori pe care îi aduce Somesul în amonte la care se adauga si deversarea apelor reziduale de pe Platforma Nord Dej.
Sursele de impurificare a apei râului Somes în zona Dej sunt:
Ape uzate menajere provenite din locuinte si folosintele gospodaresti ale