RELATIA FILOSOFIE - STIINTA

Eseul prezent încearca sa degajeze o concluzie referitoare la raportul filosofie-stiinta, din perspectiva unora dintre discursurile pe aceasta tema din sec. XX, secol în care tema devine problematica.
Se va contura specificul fiecarui mod de a cunoaste, se vor identificaa posibilele influente negative ale unuia asupra celuilalt, se vor puncta principalele moduri de a raporta filosofia la stiinta, argumentându-se în favoarea unuia dintre modele.În final, am dori sa cercetam ideea necesitatii filosofice si modalitatea acestei necesitati.
Ortega y Gasset, în "Ce este filosofia?", pornind de la întrebarea asupra întamplarii din viata omului de a filosofa, construieste ca raspuns un întreg demers filosofic, în cadrul caruia se articuleaza si o viziune asupra relatiei filosofie- stiinta.
Pentru Ortega filosofia este "cunoasterea universului" , cunoastere de un dramatism particular si un eroism intelectual specific acestea activitati a spiritului. Am puteaa explicaa acest eroism, ca acel ceva al filosofiei, care se opune tentatiei existente în orice organism de a se desprinde de prezent si a se face încetul cu încetul arhaic (p.51), un ceva care corespunde unei asumari a destinului. Filosoful refuza trecutul, cu supozitiile sale, constituindu-si filosofarea ca un sistem de adevaruri constituit, fara a admite ceva ce nu poate fi dovedit în cadrul acestui sistem. Pentru filosof "universul e vocabula enorma si monolitica, ce, asemeni unei gesticulatii vaste si vagi, mai degraba ascunde decât enunta acest concept viguros : tot ce se gaseste(p.71).
Obiectul filosofiei este straniu si radical diferit de orice altceva, prin " tot ceea ce se gaseste" întelegându-se lucruri reale, fizice, spirituale, ireale, ideale, fantastice, dar în masura în care constitue totul.
Obiectul filosofiei este cel care nu poate fi dat, cel care-i este filosofului la început total necunoscut, este nici unul din celelaalte obiecte, el fiind totul, ace