CAPITOLUL 8
STABILIZATOARE DE TENSIUNE
            8.1. Generalitati
    Pentru a functiona corect aparatura electronica necesita tensiuni de alimentare continue.     Tensiunea obtinuta la iesirea unui redresor cu filtru are, pe lânga componenta continua, dependenta de tensiunea retelei si o componenta variabila, ondulatiile. In plus, aceasta tensiune scade mult cu cresterea curentului de sarcina (caracteristica externa cazatoare) si este dependenta de temperatura.     Stabilizatorul de tensiune ideal este un circuit care asigura la iesire o tensiune independenta de tensiunea de intrare, de curentul de sarcina si de temperatura.     Stabilizatorul de tensiune real nu poate realiza o independenta totala a tensiunii de iesire de factorii mentionati mai sus, dar le micsoreaza dependenta.     Stabilizatorul de tensiune, impreuna cu redresorul si filtrul formeaza o sursa de tensiune stabilizata.
Tipuri de stabilizatoare
    1) Dupa principiul de functionare stabilizatoarele de tensiune se impart in:     – stabilizatoare parametrice;     – stabilizatoare cu reactie;     – stabilizatoare in regim de comutatie.     Stabilizatorul parametric are structura cea mai simpla si isi bazeaza functionarea pe neliniaritatea caracteristicii curent – tensiune a dispozitivului electronic folosit (in general o dioda stabilizatoare).     Stabilizatoare cu reactie realizeaza functia de stabilizare printr-o reactie negativa, dispozitivele electronice folosite lucrând liniar. Acest tip de stabilizatoare sunt intr-o prima aproximatie, circuite liniare.     Stabilizatoare in regim de comutatie sunt tot stabilizatoare cu reactie, in care insa elementul regulator al tensiunii de iesire nu lucreaza liniar, ci in regim de comutatie. Creste astfel mult randamentul stabilizatorului.     2) Dupa cum elementul regulator al tensiunii stabilizate se afla in serie sau in derivatie cu iesirea stabilizatorului, stabilizatoarele de tensiune pot fi:     – stabilizatoare serie;     – stabiliz