Carpatii de Curbura
- grupa sudica a Carpatilor Orientali -
Asezarea – limitele
nord – Depresiunea Brasovului
Valea Oituzului
sud – Subcarpatii de Curbura
est – Subcarpatii de Curbura
vest – Valea Prahovei
Geneza
aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor Românesti, înaltati în cea mai noua orogeneza, orogeneza alpina
punerea în evidenta a masivelor carpatice a început mai demult
în orogeneza hercinica, din a doua parte a Paleozoicului (carbonifer si permian)
care a individualizat axul sisturilor cristaline
catre sfârsitul erei mezozoice, în cretacic
datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului Marii Tethys din sudul Europei
a început orogeneza alpina, de mare anvergura, care a înaltat lantul alpino-carpato-himalayan
la sfârsitul pliocenului
rezultat al unor framântari tectonice complexe
prabusirea soclului corespunzator Depresiunii Brasov
forarea unei vaste arie joasa în plina masa muntoase
în holocen
actiunea apelor curgatoare
modelarea vailor si teraselor prin
eroziune
acumulare
a contribuit la înfatisarea actuala a reliefului
Alcatuirea petrografica (litologia)
lipsa rocilor
cristaline
eruptive
larga desfasurare a rocilor sedimentare, a “flisului”, foarte diversificare
clacare
conglomerat
gresii
marne
argile
Caracterizarea reliefului
Caracterele generale
masivitate – asociere de masive muntoase restrânse
orientarea culmilor
nord – vest
sud – est
Culmile muntoase
Muntii Vrancei – peste 1700 m.
vârfurile
Goru – 1.784 m.
Lacaut – 1.776 m.
între Valea Oituz (nord) si Bâsca Mica (vest)
Muntii Buzaului
Penteleu – 1.772 m.
în est
între Bâsca Mica si Bâsca Mare
Siriu – 1.663 m.
în vest
Podu Calului – între Buzau si Bâsca Mare
Muntii Ciucas – 1.954 m.
între Teleajen si Doftana
Muntii Baiu – 1.895 m.
între Doftana si Prahova
Muntii Bârsei
Piatra Mare – 1.844 m.
relief carstic bine reprezentat – Pestera de Gheata
Postavaru
altitudine maxima – 1.799 m.
altitudine minima – 1.000 m. (Poiana Brasov)
coboara în trepte
tâmpa – o prelungire mai joasa ce patrunde în perimetrul orasului Brasov
aspect de masive îngemanate despartite de Valea Timisului
Muntii Întorsaturii
în nordul Muntilor Buzau
serie de culmi muntoase mai joase (prispa)
la sud-est de Depresiunea Brasov
Depresiunile
Depresiunea Brasovului – în nord
aspectul
ses neted si întins
altitudine – 500 m.
cultivata agricol
partea ei vestita este cunoscuta sub numele istoric “Tara Bârsei”
marginita de munti josi
Muntii Vrancei
Muntii Întorsaturii
Muntii Piatra Mare
Muntii Postavaru
Muntii Persani
Muntii Baraolt
Muntii Bodoc
Muntii Nemira
larg deschisa
nord-est – pasul Oituz
spre Moldova
est – Valea Buzaului
prin Teliu – sosea si tunel feroviar
sud-est – pasul Brotacea
spre Valea Teleajenului
sud – spre sudul tarii
prin pasul Predeal
pe Valea Prahovei
sud-vest – culoarul Bran-Rucar
spre Depresiunea Câmpulung
vest si nord-vest – spre Depresiunea Transilvania
prin pasul Racos
prin pasul Vladeni
nord – prin pasul Tusnad
spre Depresiunea Ciuc-Giurgeu
cu multe orase
cel mai important - Brasov
Depresiunea Comandau – între Muntii Întorsaturii si Muntii Penteleu
Depresiunea Întorsatura Buzaului
desparte Muntii Întorsaturii
de Muntii Siriu si Ciucas
Pasurile si trecatorile
Bran
Brotocea – 1.267 m.
pe Valea Teleajenului
Buzau – pe Valea Buzaului
Oituz – 866 m.
între Muntii Nemira si Muntii Vrancei
Predeal – 1.040 m.
pe Valea Prahovei
Racos – în muntii Persani
între Moldova si Transilvania
Tabla Butii – în muntii Ciucas
Tusnad – 1.301 m.
pe Valea Oituz
între Muntii Harghita, Bodoc si Baraolt
Vladeni – în Muntii Persani
între Carpatii Meridionali si Orientali
Clima
tipul de clima – climat de munte
temperaturile medii anuale – 2º -6ºC
minima absoluta – 38,5ºC
la Bod (lânga Brasov)
25 ianuarie 1942
inversiunea termica (în depresiuni intramontane, în timpul noptii masele de aer de pe munti coboara pe fundul vaii) aducând
brize montane
de seara
de noapte
crivat
local (vântul Nemira)
venit din est
spulbera si troieneste zapada
patrunderea unei ramure pe sub Muntii Nemira
precipitatiile abundente – 800-1.200 mm./an
mase de aer u...