Dinamica apelor II

Pâna nu demult se credea ca apa exista numai pe planeta noastra. Cercetarile recente au demonstrat, prin metoda spectroscopiei, prezenta indubitabila a apei în univers, atât în forma gazoasa (vapori), cât si în forma solida (gheata). În sistemul nostru solar, planeta Marte are, în calotele polare, mari cantitati de apa.
Originea apei terestre este destul de controversata. Se sustine ca ea e exista de la începutul formarii Pamântului dar nu în forma lichida si nici ca vapori în atmosfera, ci legata în roci. Ea a fost eliberata treptat ca vapori de rocile fierbinti împreuna cu bioxid de carbon, formând a doua atmosfera (cea initiala, de heliu si hidrogen, de la formarea pamântului, se persupune ca ar fi fost rapid "maturata" de vântul solar). Când racirea scoartei a progresat destul, apa s-a condensat, au aparut ploile si s-au format marile, iar aportul de apa din adâncimi a continuat prin emanatiile vulcanilor.
Pamântul este unicul loc cunoscut în care apa apare cert si în forma lichida
Apa de pe planeta noastra formeaza un veritabil învelis al Terrei, pe care îl numim hidrosfera, si care e în strânsa relatie si interpatrunderi cu alte "învelisuri": cel gazos, pe care îl numim atmosfera, cel solid, al rocii de la suprafata continentelor sau fundul oceanelor, pe care îl numim litosfera, sau cel viu - biosfera. Hidrosfera e formata din trei mari compartimente: Apa din atmosfera (numita apa meteorica), apa de la suprafata pamântului (numita apa de suprafata) si apa de sub suprafata acestuia (numita apa subterana).
Apele de suprafata cuprind marile si oceanele, lacurile si baltile (toate fiind ape statatoare) si apele de siroire si râurile (cu diversele lor denumiri în functie de dimensiune - pârâu, râu, fluviu...), care sunt ape curgatoare. O categorie distincta de ape de suprafata sunt cele în stare solida. Mari suprafete de pe pamânt sunt acoperite sezonier sau permanent de zapada sau gheata. Gheata acopera temporar suprafata multor râuri si lacur