Podisul Moldovei
Este un podis situat în partile de est si nord-est ale României, continuându-se si dincolo de Prut, în Republica Moldova si Ucraina. Orientarea naturala a reliefului, urmata de o orientare similara a drumurilor, axelor de transport si functiilor economice (indeosebi agricole si comerciale) au facut ca Podisul Moldovei “sa se sprijine” pe Dunare (interconectarea cu fluviul realizandu-se la Chilia - principalul port al Moldovei dintre Prut si Nistru pe vremea lui Stefan cel Mare - Reni, Galati). Limitele acestei forme geografice sunt:
Nord: Prutul si hotarul cu Ucraina
Est: Valea Prutului (Republica Moldova)
Sud: Câmpia Româna
Vest: Carpatii Orientali (Maramuresului si Bucovinei) si Subcarpatii Moldovei
Geneza
În era precambriana-proterozoic, ca urmare a orogenezei balkaliene, apare ca uscat Platforma Est-Europeana constituita din sisturi cristaline. Aceasta se prelungea în nordul podisului Moldovei, coborând în trepte spre Carpatii Orientali.
În era mezozoica-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudica a Podisului Moldovei sufera un proces lent de scufundare, fiind invadata de apele marii. De-a lungul erelor mezozoica si neozoica s-au produs regresiuni si transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor strate groase de roci sedimentare.
Podisul pare ca uscat la sfârsitul erei neozoice si începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agentii exogeni, în principal apele curgatoare, au definitivat aspectul actual al Podisului Moldovei.
Petrografie
Peste fundamentul cristalin se gasesc strate groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul erelor mezozoica si neozoica (calcare, gresii, marne, argile, pietrisuri, nisipuri), înclinate usor spre sud-est (în jumatatea de nord) si spre sud (în jumatatea de sud).
Relief
Caracterizare
Podisul Moldovei este cel mai întins si mai tipic podis din tara, desfasurat aproximativ de la nord la sud. Acesta prezinta altitudini d