Razboiul Franco-Prusac


Indata dupa victoria Prusiei asupra Austriei (1866), guvernul prusac condus de Otto von Bismark a inceput pregatirea razboiului impotriva Frantei. Aceasta datorita faptului ca, dupa crearea Confederatiei Germane de Nord, mai ramasese numai un pas pana la unirea complecta a Germaniei prin atragerea statelor din sud (Bavaria, Würtemberg, Baden si Hessa ) in confederatia care era sub conducerea monarhiei reactionare prusace.
In realizarea acestui plan, Bismark s-a lovit de opozitia lui Napoleon al III-lea, imparatul Frantei. Din cauza nereusitei politicii lui Napoleon in ultimii ani, o parte din patura conducatoare franceza era nemultumita de politica imparatului. Curentul republican se intareste si, in frunte lui, sta stralucitul orator Gambetta.
In sanul muncitorimii franceze se raspandisera tot mai mult ideile socialiste, cele mai multe sub influenta lui Proudhon si Blanqui. In ian. 1870 printul Pierre Bonaparte a ucis e gazetarul republican Victor Noir. Ca expresie a cresterii curentului republican, peste 200000 oameni iau parte la inmormantarea acestuia sub lozinca “Traiasca Republica”.
Napoleon al III-lea a luat o serie de masuri represive, dar vazand ca acestea nu stapanesc curentul republican, a gasit solutia nefericita intr-un razboi impotriva Prusiei cu convingerea ca impiedicand unirea Germaniei sub conducerea Prusiei patura conducatoare din Franta se va strange in jurul lui.
In ziua de 19 iulie 1870 Franta declara razboi Prusiei. Napoleon al III a inceput razboiul desi Franta nu era pregatita. Armata nu avea nici conducerea priceputa si nici cele necesare ducerii unui razboi. Lipseau pana si hartile. Prusia era mult mai bine pregatita si numarul soldatilor prusaci era aproape dublu. Cu toata bartia soldatului francez armata franceza a suferit de la inceput infrangeri una dupa alta. La Metz si Sedan armatele franceze au fost inconjurate de prusaci. Desi un general francez a propus lui Napoleon ca sa-si croiasca drum prin lupta spr