Regimul politic in Romania
Cedarile teritoriale din vara anului 1940, haosul intern si criza economica, presiunea exercitata de legioneri au determinat transformari radicale în regimul politic al României. În scopul iesirii din criza, Carol al II-lea initiaza formarea unui nou guvern în frunte cu generalul Ion Antonescu, acordîndu-i împuterniciri dictatoriale. Nu trecura nici 24 de ore de la numirea în functie si I. Antonescu l-a impus pe rege sa abdice de la tron (6 septembrie) si apoi sa paraseasca tara.
Ajuns la cîrma statului român, generalul I. Antonescu a încercat sa colaboreze cu partidele „istorice”, dar atît taranistii cît si liberalii, fideli principiilor democratice, au refuzat sa se asocieze unui regim de dictatura. În aceste conditii I. Antonescu a adus la guvern Legiunea, declarînd România „stat national-legionar”. Horia Sima, conducatorul legionarilor, a devenit viceprim-ministru, iar majoritatea functiilor în guvern au ocupat-o adeptii sai.
Alianta dintre legionari si I. Antonescu nu putea fi de lunga durata. Principiile si metodele de guvernare pe care le promovau erau diferite. Grave erau contradictiile în plan economic si administrativ. Relatiile dintre I. Antonescu si legionari s-au înrautatit brusc mai ales dupa asasinarea în noaptea de 26-27 noiembrie 1940 în închisoarea Jilava a 64 de detinuti (oameni politici, militari înalti functionari de stat, printre care Gh. Argesanu, fost prim-ministru, V. Iamandi, fost ministru de justitie, generalul G. Marinescu, fost prefect al politiei capitalei). La 27 noiembrie este asasinat Virgil Madgearu, fost prim-ministru, economist de seama. În aceiasi zi, a fost ucis miseleste marele istoric Nicolae Iorga. Dezmatul si crimele luau proportii tot mai mari. Politica legionarilor a trezit o larga nemultumire în tara. În aceste conditii Ion Antonescu a întreprins un sir de masuri împotriva legiunii. În conflictul dintre Antonescu si Garda de Fier, Hitler a intervenit în favoarea primului. În scopul înlatur