FLECHTENMACHER, ALEXANDRU
(1823-1898) COMPOZITOR, VIOLONIST Sl DIRIJOR
Cu Alexandru Flechtenmacher muzica româneasca înregistreaza un nume prestigios si un moment important în procesul ei de afirmare si dezvoltare. Alexandru Flechtenmacher s-a nascut la Iasi, la 23 decembrie 1823, ca fiu al lui Christian Flechtenmacher, jurist, originar din Brasov. Si-a facut studiile muzicale la Iasi si la Conservatorul din Viena (1837-1840). Dupa reîntoarcerea sa în tara a avut o bogata si multilaterala activitate, care a constituit o contributie deosebit de însemnata la dezvoltarea vietii muzicale românesti. Facînd parte din pleiada intelectualitatii care a luat parte activa la revolutia din 1848 si care a militat pentru înfaptuirea Unirii, Alexandru Flechtenmacher se numara printre marii înaintasi care au luptat cu perseverenta pentru dezvoltarea si afirmarea muzicii românesti. Ca sef de orchestra a functionat la Teatrul National din Bucuresti, la Craiova si la Iasi. In aceasta calitate trebuia sa scrie muzica de scena la piesele aflate în repertoriu, dînd astfel la iveala o creatie foarte bogata destinata teatrului. Alexandru Flechtenmacher a scris muzica pentru mai toate piesele românesti de teatru aparute intre anii 1840-1880, creînd în total circa 600 de piese muzicale, la productiile lui Vasile Alecsandri, C.Negruzzi, Matei Millo s.a. Iata cîte-va titluri: Cinel-Cinel, Doi tarani si cinci cirlani, Coana Chinta, Piatra din casa, Cetatea Neamtului, Florin si Florica, Fluierul fermecat, Razvan si Vidra. Pe linga acestea a scris si numeroase operete, vodeviluri si cantonete. A compus operetele Baba Htrca (dupa textul lui Matei Millo), prima creatie româneasca de acest gen, Urlta satului, Coana Chirita (dupa textele iui V.Alecsandri), cintece cu caracter mobilizator, care s-au bucurat de o mare popularitate Sfinta zi de libertate, Hora Unirii, vodeviluri, o Uvertura nationala etc. Lucrarile sale se întemeiaza, în majoritate, pe folclor. Chiar de la primele compozitii se