Recidiva din punct de vedere psihologic















Cuprins:





1. Tratamentul penal al recidivei 2

1.1. Unele particularitati psihologice ale infractorului recidivist 3

2. Aspecte psihologice determinate pentru delicventa si recidiva minorilor 7

Bibliografie 12














Având în vedere elementele de diferentiere fata de concursul de infractiuni, ca forma a pluralitatii de infractiuni, recidiva poate fi definita ca starea, situatia, împrejurarea în care se gaseste o persoana ce savârseste din nou o infractiune dupa ce anterior a fost condamnata sau a si executat o pedeapsa pentru infractiune.
Modalitatile recidivei sunt formele pe care aceasta le poate avea în functie de variatiunile celor doi termeni ai sai si anume:
Condamnarea definitiva la o pedeapsa privata de libertate.
Savârsirea din nou a unei infractiuni.
Vom avea în vedere modalitatile recidivei în functie de momentul savârsirii noii infractiuni.
Recidiva postcondamnatorie presupune comiterea unei noi infractiuni dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare pentru infractîunea anterioara si mai înainte de executarea în întregime a pedepsei pronuntate pentru acea infractiune.
Recidiva postexecutorie presupune savârsirea unei noi infractiuni dupa executarea pedepsei sau stingerea executarii pedepsei prin gratiere, prescriptie, pronuntare pentru infractiunea anterioara.









1. Tratamentul penal al recidivei

Prin savârsirea din nou a unei infractîuni dupa o condamnare definitiva la pedeapsa de închisoare, pentru care a si executat eventual pedeapsa, infractorul dovedeste o periculozitate sporita si, de aceea, fata de el reactia represiva trebuie sa mai energica.
Caracterul de cauza de agravare facultativa a pedepsei, pe care îl are recidiva, rezulta din sisitemul de sanctionare prevazut de Codul penal roman, care apreciaza ca este posibila agravarea pedepsei pentru cel ce savârseste infractiuni în stare de recidiva. Prin dispozitiile art. 39 alin. 1 Cod penal, s-a consacra