OBICEIURI ROMÂNESTI DE PASTE




Pastele reprezinta sarbatoarea Învierii lui Iisus Christos. Începutul acestei sarbatori e vazut chiar în Cina cea de Taina, pâinea si vinul simbolizând sacrificiul trupului si al sângelui, ca pret al rascumpararii.
În traditia ortodoxa, începutul sarbatorii e marcat o data cu postul de sapte saptamâni.
O semnificatie foarte importanta o are Joia Mare din Saptamâna Patimilor. Din aceasta zi, taranii înceteaza lucrul la câmp si se concenteaza asupra casei, a curtii, pentru ca totul sa fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep sa pregateasca pasca si sa vopseasca ouale. Potrivit traditiei, la miezul noptii dintre sâmbata si duminica, oamenii se trezesc din somn în bataia clopotelor. Se spala cu apa curata, îsi pun staie noi, iau câte o lumânare si pornesc catre biserica. Acasa le e îngaduit sa ramâna doar celor foarte bolnavi.
La biserica, preotul – cu Sfânta Evanghelie si crucea în mâna, urmat de alaiul de credinciosi – iese cu lumânarea aprinsa (Lumina) si înconjoara biseria de trei ori. Serviciul divin se desfasoara afara, iar când preotul va rosti „Christos a înviat!” toti cei prezenti la acest serviciu religios vor spune „Adevarat a înviat!”. Raspunsul e recunoasterea tainei Învierii, iar aceasta va fi formula de salut timp de 40 de zile, pâna la Înaltarea Domnului.
Cu lumânarea aprinsa, fiecare se întoarce acasa si face o cruce mica pe peretele dinspre rasarit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va pastra tot restul anului.




Oamenilor le este permis sa manânce bucatele (pasca/pâinea, ouale rosii, carnea de miel, sarea si vinul) abia dupa ce acestea se sfintesc si dupa ce fiecare persoana participa la Liturghie.
Se spune ca acei care ciocnesc oua rosii în ziua de Paste se vor întâlni si pe lumea cealalta.
Prima zi de Paste trebuie sa fie petrecuta linistit, fiind interzisa orice activitate distractiva. În aceasta zi, e interzis si somnul.
Luni, a doua zi de Paste, oamenii dau de pomana pentru cei morti, merg