BASMUL

Praslea cel voinic si merele de aur
-demonstratie-


Basmul este specia genului epic popular in proza sau in versuri, de mare intindere in care se impletesc elementele reale cu cele fabuloase, la actiune participand personaje fantastice inzestrate cu puteri supranaturale, reprezentand binele si raul, in final triumfand fortele binelui. Basmul popular romanesc are trasaturile caracteristice creatiei populare: caracter anonim, colectiv si popular.
Basmul “Praslea cel voinic si merele de aur” poate fi incadrat in genul epic, fiind ca specie literara un basm popular, deoarece autorul este anonim, s-a transmis pe cale orala. Actiunea se bazeaza pe conflictul fortelor antinomice: binele si raul, adevarul si minciuna, deznodamantul relevand trimful valorilor morale pozitive asupra celor negative.
In expozitiune este prezentat imparatul care avea o frumoasa gradina, in care se afla un mar cu mere de aur, dar nu se putea bucura de roadele sale deoarece altii le furau inainte de a se coace. Intriga este marcata de hotararea imparatului de a taia pomul, insa fiul cel mai mic, Praslea, reuseste sa-l induplece pe imparat sa-si incerce si el norocul si reuseste sa-l raneasca pe hot ducandu-i imparatului cateva mere. Praslea se hotaraste sa plece in cautarea hotului impreuna cu fratii mai mari care il insoteau cu gand “sa-l piara”. Momentul desfasurarii actiunii evidentiaza drumul lui Praslea pe taramul celalalt. Ajungand in fata unei prapastii el coboara in timp ce fratii sai urmau sa traga franghia afara, numai cand acesta o va lovi de marginea gropii. Intalnind trei zmei, Praslea se lupta cu ei si ii invinge, transformand palatele lor in trei mere: de aur, de argint si de arama. Punctul culminant releva inclestarea dramatica ce se produce datorita dificultatilor drumului. Praslea a legat de franghie cu o piatra deasupra careia a pus caciula lui, ca sa verifice loialitatea fratilor pe care ii banuia ca-i vor raul. Cu toate ca fratii au dat drumul funiei, Praslea reuse