HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU
CONCERT DIN MUZICA DE BACH


Începuturile literare ale Hortensiei Papadat-Bengescu situate sub semnul colaborarii la revista “Viata româneasca”, se caracterizeaza printr-o proza de fina analiza a celor mai subtile reactii ale sufletului feminin. Scrieri precum Ape adânci, Femeia în fata oglinzii sunt realizate predominant dintr-o perspectiva subiectiva care se apropie de o minutioasa notare a senzatiilor. Participarea scriitoarei la sedintele cenaclului “Sburatorul”, caruia îi si dedica de altfel primele ei romane, îi influenteaza modalitatea de expresie literara, îndrumând-o spre extinderea câmpului de observatie.
Investigatia psihologica si fiziologica se adânceste în romanele Fecioarele despletite, Concert din muzica de Bach, Drumul ascuns, Radacini si se întregeste cu o incisiva prezentare a mediului social. Criticul “Sburatorului”, E. Lovinescu, vedea în opera Hortensiei Papadat-Bengescu o ilustrare a evolutiei necesare de la subiectiv la obiectiv în cadrul prozei românesti.
Opera scriitoarei ilustreaza si un alt principiu lovinescian, acela al inspiratiei citadine. Marele oras este mediul în care evolueaza cu naturalete personajele Hortensiei Papadat-Bengescu. “Cetatea vie”, cum numeste Bucurestii Mini, personajul romanului Fecioarele despletite, nu mai reprezinta, ca pentru literatura de inspiratie samanatorista a începutului de secol, un loc al pierzaniei, al tuturor viciilor, ci un cadru de viata.
Romanele Fecioarele despletite, Concert din muzica de Bach, Drumul ascuns si Radacini, alcatuiesc ciclul Hallipilor numit astfel dupa familia ai carei reprezentanti se afla în centrul actiunii care cuprinde si alte familii legate prin rudenie, prietenie sau interese precum Rim, Draganescu sau Maxentiu.
Desi initial nu au fost proiectate ca un ciclu, cele patru romane au fost realizate unitar, formând ceea ce se numeste “o cronica de familie” (a doua din literatura româna dupa “Romanul Comanestenilor” de D. Zamfirescu), compa