Hortenzia Papadat-Bengescu
Generalitati si despre “Concert din muzica de Bach”
Alaturi de Camil Petrescu, Hortenzia Papadat-Bengescu a contribuit la modernizarea prozei românesti. Prozatoarea s-a format în asmotfera cenaclului literar Sburatorul, al carui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu.
Prin creatia sa, Hortenzia Papadat-Bengescu se plaseaza la confluenta traditiei cu inovatia. Astfel în proza Hortenziei Papadat-Bengescu se pot identifica o suma întreaga de procedee de o surprinzatoare noutate: interiorizarea lumii într-o constiinta; exteriorizarea sufletului; autoanaliza (pers. I); personajul reflector; multiplicarea vocilor subiective.
Alaturi de aceste modalitati moderne, întâlnim elemente specifice romanului traditional: analiza psihologica a celor mai fine mutatii sufletesti (pers. a III-a); interesul pentru social, pentru descrierea mediului, a societatii; interesul pentru constructia de personaje, personaje caracter: parvenitul, snobul, ipocritul, amanta, etc.
Opera:
Nuvele si schite: Ape adânci (1919), Sfinxul (1920), Femeia în fata oglinzii (1924)
Mici romane: Balaurul (1923), Romanta provinciala (1925)
Contributia cea mai valoroasa: Ciclul Hallipa- Fecioarele despletite (1926), Concert din muzica de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Radacini (1938)
Piese de teatru: Batrânul
Cea mai importanta contributie este proza de faptura psihologica, prin care se dovedeste un analist subtil al sufletului feminin.
Ciclul Hallipa
Ciclul Hallipa este al doilea roman ciclic din literatura româna, dupa ciclul Comanestilor a lui Duiliu Zamfirescu. Este vorba despre un roman-cronica de familie, care urmareste existenta unor familii pe mai multe generatii.
a). Preistoria familei...
...Hallipa si a familei Draganescu nu este prezentata în roman, decât sugerata. În fiecare familie însa exista un batrân sau o batrâna, un înaintas a carui existenta trebuie ascunsa cu grija. Astfel una din preocuparile noilor îmbogatiti este de a ascunde originea joasa, descendenta obscura. Astfel, indirect aflam informatii despre tatal Leonorei, care a fost perceptor la Mizil; tatal lui Draganescu a fost cârciumar; batrâna Gramatula s-a îmbogatit fabricând alcool din cereale; baba Smoala, prin numele ei, indica sursa îmbogatirii.
b). Generatia urmatoare...
...reprezentata de Draganescu si Doru Hallipa munceste înca pentru a mentine si pentru a spori averea acumulata de înaintasi. Pe masura îmbogatirii cresc si pretentiile si paralel dorinta de a ascunde un trecut compromitator. Alaturi de parvenitismul primei generatii, se contureaza o noua trasatura: snobismul. Urmasii primei generatii se preocupa de salvarea aparentelor, de însusirea unui mod de viata monden. Batrânii, bolnavii, bastarzii sunt marginalizati si ascunsi cu grija. Modelul lumii mondene este Elena Draganescu. Astfel ea îsi face un adevarat program de îndatoriri mondene: îsi fixeaza o zi si o ora de primire; copilul este crescut de o guvernanta londoneza; organizeaza reuniuni mondene, concerte, la care participa lumea buna. Toata existenta ei se desfasoara conform etichetei, codului monden.
c). A treia generatie...
...cuprinde exemplare devitalizate. Reprezentantii acestei generatii nu mai trebuie sa munceasca pentru averea mostenita, le permite o existenta de lux si placeri. Pe plan sufletesc aceste personaje se caracterizeaza prin sterilitate, prin imposibilitatea de a trai sentimente autentice, profunde. Se pare ca aceste personaje, care nu mai gasesc un sens viabil existentei lor. Pâna si iubirea se reduce la satisfacerea unor instincte primare. Stapânite de plictiseala, aceste personaje nu mai stiu cum sa-si omoare timpul.
d). In ultimul roman...
...al ciclului Hortenzia Papadat-Bengescu încearca sa gaseasca o solutie de salvare prin revenirea la radacini, respectiv prin reântoarcerea Elenei Draganescu la tara pe mosia familiei. Revenirea este însa tardiva si imposibila.
Cel mai reusit roman al ciclului este:
Concert din muzica de Bach
În acest roman interesul prozatoarei se concentreaza asupra cuplurilor: Elena-Draganescu, Lina-Rim, Ada Razu-Maxentiu. Nici unul din aceste cupluri nu se bazeaza pe iubire, ci exclusiv pe interes. Astfel Elena s-a casatorit cu Draganescu, pentru a ascunde o dezamagire senitmentala, si pentru a face o partida buna; Lina se casatoreste cu dr. Rim pentru a ascunde existenta unui copil nelegitim, Sia, facut cu Lica Trubadurul. Ada Razu se casatoreste cu printul Maxentiu pentru a dobândi un titlu nobilar unei averi câstigate prin mijloace dubioase de tatal ei.
Dupa cum sugereaza si titlul, este vorba despre organizarea unui concert de catre Elena Draganescu, la care sa ia parte familia si lumea buna.
Romanul nu are actiune propriu-zisa pentru ca romanciera cultiva a proza de observatie psihologica.
...