Emanciparea poporului
Cel dintîi nucleu iluminist din cultura româna l-a constituit Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania de la sf. sec. XVIII-lea si începutul sec. XIX-lea. Programul politic al Scolii Ardelene este prezentat în memoriul din 1791 intitutlat Supplex libellus valachorum Transilvaniae, trimis împaratului Leopold II, în care se cerea recunoasterea românilor din Transilvania ca natiune egala în drepturi cu celelalte. Scoala Ardeleana este în primul rînd, o miscare de eliberare nationala si sociala care a gasit în patrimoniul de gîndire al iluminismului european principii, argumente, idei ce slujeau nazuintele poporului român în acel moment istoric. Din punct de vedere cultural, Scoala Ardeleana a avut un rol important în stimulare studiului istoriei si limbii române, a dezvoltarii stiintelor naturii si învatamîntului. Actiunea politica si culturala este îndrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu. În ansamblu activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii fundamentale: -Prima are un caracter iluminist, urmarind emanciparea poporului, mai ales taranilor. În acest scop s-au înfiintat scoli în limba româna, s-au scris abecedare, aritmetici, s-au publicat calendare si carti populare. -Cealalta directie este erudita si cuprinde tratatele de istorie si filologie. Cele mai importante lucrari sînt: Istoria si întîmplarile românilor de Samuil Micu, Hronica românilor si a mai multor neamuri de Gh. Sincai, Istoria pentru începutul românilor în Dachia de Petru Maior, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae . Istoricii Scolii Ardelene au jucat un rol important în acumularea dovezilor pentru sustinerea egalitatii în drepturi a românilor din Transilvania cu celelalte natii din imperiul Habsbugic. Studiile de limba urmaresc sa dovedeasca latinitatea limbii române. În aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin în locul celui chirilic. În ciuda unor idei