FABULA
Bivolul si cotofana
de George Toparceanu

Fabula este o creatie literara in versuri sau in proza in care autorul, prin intermediul personajelor – animale, lucruri, plante, fenomene ale naturii – puse in situatii omenesti satirizeaza greseli si defecte cu scopul de a le indrepta.
George Toparceanu pune in discutie in termeni antitetici toleranta si intoleranta. Ca in orice fabula si aici sunt narate mai intai intamplarile si sunt prezentate personajele.
“Bivolul si cotofana” este o fabula cu un subiect simplu. Trecand din intamplare prin locul in care se afla bivolul, catelul, vede cum pe spinarea acestuia se plimba o cotofana. Naiv dar si doritor de a profita, el sare cu indrazneala in spinarea bivolului. Luat prin surprindere, bivolul il rastoarna, il ia in coarne si il arunca in trifoi “ca pe o zdreanta”. Indignat peste masura, bivolul il apostrofeaza pe catel intr-un limbaj violent si isi motiveaza atitudinea prin foloasele pe care i le aduce cotofana. Ea il apara “de muste, de tantari si de tauni”. Catelul, nu numai ca nu-i aduce nici un folos dar ar starni nemultumirea intregului neam de bovine.
Personajele acestei fabule intruchipeaza chipuri umane. Bivolul “mare, negru, fioros” face parte din categoria celor mari si puternici. Se autocaracterizeaza cu infatoare “gospodar cu greutate” si nu accepta amestecul celor neinsemnati intregurile personale. Relatiile cu ceilalti se bazeaza pe profit. De aceea este tolerant cu cotofana pe care-o suporta deoarece il apara de insecte, dar intolerant si neindurator cu catelul fiindca acesta nu-i poate aduce nici un profit: “Cam ce slujba poti sa-mi faci?”.
Indignarea bivolului se manifesta prin gesturi brutale si limbaj agresiv: “javra” si “potaie proasta”.
Catelul apare in postura omului simplu, nevoias dar indraznet, pe care naivitatea si lipsa simtului realitatii il imping la cutezanta. El nu apreciaza corect postura bivolului si il crede prost si “mare dobitoc”. Credulitatea lui si imposibilitatea de a apr