Lacustra
de George Bacovia



Poezia “Lacustra” face parte din volumul de debut “Plumb” si este emblematica pentru atmosfera dezolanta specifica liricii bacoviene, exprimand prin simboluri si sugestii trairile si starile sufletesti ale poetului.
Titlul este simbolic, “lacustra” sugerand o locuinta temporara si nesigura, construita pe ape si sustinuta de patru piloni, ceea ce sugereaza ca eul liric este supus pericolelor, de aceea se autoizoleaza, devenind un insingurat in societatea de care fuge.
Poezia ilustreaza conditia nefericita a eului intr-o lume ostila, meschina, o lume de descompunere spirituala, de descompunere lenta a sinelui si a materiei.
Alcatuita din patru catrene dispuse in mod simetric, poezia are o constructie circulara. Lumea imaginata ca un cerc inchis este redata prin repetitia versurilor: “De-atatea nopti aud plouand,/ Aud materia plangand…/ Sunt singur si ma aduce-un gand/ Spre locuintele lacustre.” Aceeasi strofa este reluata si in finalul poeziei, doar ca versul al doilea este schimbat: “Tot tresarind, tot asteptand”, sugerand vesnicia si eternitatea starii de coplesitoare dezolare, si scurgere a timpului.
Strofa intai exprima simbolic ideea de atemporalitate existentiala ca stare de permanenta sacaitoare a eului liric: “De-atatea nopti”. Eul liric percepe direct ploaia cara este atat de distrugatoare de materie: “Aud materia plangand”. Intregul univers traieste un dramatism sfasietor, motivul solitudinii fiind aici ilustrat printr-o stare de solitudine dorita de eul liric, sintagma “sunt singur” simbolizand asadar o existenta solitara, asemeni locuintei lacustre.
Strofa a doua este dominata de simboluri psihologice exprimare prin verbe ce exprima incertitudinea, nesiguranta, spaima de dezagregare a materiei sub actiunea distrugatoare a apei: “scandu