Limba romana in viziunile marilor cronicari moldoveni.



Curentul umanist este miscarea social-culturala inspirata de conceptia ca omul , fiind o fiinta superioara ,se poate perfectiona prin cultura prin cultura, prin arta.
In Tarile Romane, curentul umanist se dezvolta incepand cu secolul al XVII-lea, cand apar primii carturari cunoscatori ai culturii clasice si ai limbilor greaca si latin, ca Udriste Nasturel, Varlaam, Simion Stefan, Dosoftei, Nicolae Milescu. Activitatea si scrierile marilor cronicari au determinat aparitia unui specific romanesc, cum ar fi elogiul adus Tarilor Romane pentru lupta impotriva expansiunii otomane sau argumentarea originii romane a poporului si a latinitatii limbii romane. Ei au pus bazele istoriografiei nationale , contribuind la tiparirea primelor carti de cult religios in limba slavona.
Activitatea cronicarilor ajunge la stralucire in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, iar Letopisetele lor realizeaza cea dintai imagine scrisa a istoriei noastre. In conceptia cronicarilor ,istoria era purtatoare de valori educative, iar operrele lor constituie si un act de mare patriotism, prima intentie a lor fiind aceea a recuperarii trecutului “san u se uite lucrurile si cursul tarii” si sa nu se piarda “in negura vremii”(Miron Costin).
O analiza intreprinsa cu mijloace deloc sopfisticate conduce la constatarea inrudirii romaniei cu celelalte limbi care descind din latina vorbita pe intinderea Imperiului Roman –franceza, spaniola, italiana, portugheza, catalana, dialectele retoromane, provensala si dalmata .Stramosul comun al acestor limbi a fost latina vulgara sau populara(vulgarus= popor), vorbita de cuceritori, limba cuceritorilor, limba militarilor, a administratiei imperiale, limba veteranilor, pe care ii lasau in provincii legiunile, si a colonistilor, limba stapanilor –intr-un cuvant-- , aureolata de autoritate si putere . Populatiile din provincie au preluat aceasta limba si, din amestecul cu graiurile locale, s-au a