Referat


Tema: Literatura religioasa a Basarabiei









Executat de elevul
clasei a 7f Iacovlev Pavel
Liceul teoretic „Nicolae Iorga”






Chisinau 2001



Literatura religioasa. Un mare rol în viata culturala a Basarabiei l-au jucat tipariturile bisericesti, editarea altor carti cu caracter religios. Dar si aici s-a urmarit scopul realizarii politicii coloniste tariste.
Prin activitatea lor culturala în aceasta perioada s-au evidentiat mitropolitul Gavril Banulescu-Bodoni si continuatorul operei sale, arhiepiscopul Dmitre Sulima. Aceste doua figuri remarcabile, reprezentanti ai bisericii, au muncit cu mult sârg pe tarmul editarii literaturii bisericesti. Meritul lui Banulescu-Bodoni consta în faptul ca el a ramas cu credinciosii basarabeani, nu s-a refugiat în Rusia, a activat în interesele populatiei bastinase. Originar din Ardeal, si-a facut studiile la Academia Duhovnicaesca din Kiev, apoi, fiind sustinut de conducerea Rusiei, a devenit mitropolit al Kievului, iar mai târziu – exarh al Mitropoliei Moldovalahei. Dupa anexarea Basarabiei este numit de catre sfântul Sinod al bisericii ortodoxe ruse mitropolit al Basarabiei. La insistenta lui Sf. Sinod a permis Mitropoliei Basarabiei sa editeze în limba româna carti bisericesti. Scopul urmarit era sa înzestreze bisericile, manastirile, schiturile cu carti duhovnicesti în limba nationala, “acea latineasca, fiindca din ea se trage si se poate îmbogati acea nationala”
La 31 mai 1814 este deschisa Tipografia din Chisinau-eveniment important în viata culturala a Basarabiei. Mitropolitul Gavril Banulescu-Bodoni a tradus, a îngrijit, a corectat aproape toate tiparituri editate în aceasta tipografie în primii ani fiintare a ei. Astfel, sub conducerea si cu particulare lui nemijlocita au fost praduse si editate în 1815-1820 urmatoarele lucrarii: Liturghia, Molitvenic, Noul Testament, Biblia, Tipicul, Bucoavna moldoveneasca si altele.