Mihail Sadoveanu (1880 - 1961) Date biografice Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880 la Pascani, ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursachi, fiica de razesi din Verseni. Urmeaza cursurile scolii primare in orasul natal, gimnaziul la Falticeni, iar liceul la Iasi. Devuteaza in revista "Dracu" din Bucuresti cu schita "Domnisoara M. din Falticeni" (1897), sub semnatura Mihai din Pascani. Se casatoreste cu Ecaterina Balu (1901), cu care are 11 copii, iar in 1904 se muta la Bucuresti, unde desfasoara o prodigioasa activitate literara. Moare la 19 octombrie 1961, regretat de toti literatii vremii, intre care George Calinescu scrie in memorabila "Cronica a optimismului": "Omul de toate zilele s-a mistuit lasand in locu-i simulacrele sale de piatra si de bronz. Ce-a fost al fiecaruia din noi a devenit al tuturor, el e acum numai al poporului dintru care a iesit." Opera In anul 1904 are debutul editorial cu patru carti: "Povestiri", "Soimii", "Dureri inabusite" si "Crasma lui Mos Precu", fapt pentru care Nicolae Iorga numeste aceasta perioada "anul Sadoveanu". Publica aproape 100 de volume, intre care: "Floare ofilita" (1905), "Apa mortilor" (1911), "Neamul Soimarestilor" (1915), "Tara de dincolo de negura" (1926), "Hanu-Ancutei" (1928), "Imparatia apelor" (1928), "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda" (1929), "Baltagul" (1930), "Creanga de aur", "Locul unde nu s-a intamplat nimic" (1933), "Fratii Jderi" (1935-1943), "Nada Florilor" (1951). Teme ale operei - universul literar. Mihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii romane", cum l-a numit Geo Bogza, "Stefan cel Mare al literaturii romane" cum i-a spus George Calinescu, are o opera monumentala a carei marete consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala: 1.Viata satului romanesc (tema spiritualitatii satului romanesc) este principala tema a epicii sadoveniene, intrucat "taranul roman a fost principalul meu erou", marturisea Sadoveanu intr-un discurs tinut la Academia Romana.
