Monastirea Argesului

Apare în volumul ,, Poezii poporare ale românilor” – V.Alecsandri în 1852. Balada este plasata de G.Calinescu în seria miturilor fundamentale.
Testul are la baza un motiv cu o larga arie de raspândire, motivul zidirii creatoare, atestat în variante neogrecesti, albaneze, bulgaresti, sârbesti si maghiare.
Balada se structureaza pe 8 motive importante:
1. Motivul zidului parasit
Se gaseste în expozitiune. Cuprinde o localizare temporala în vrema lui Negru Voda si o determinare spatiala, pe Arges în jos, care imprima caracter veridic si de legenda. Cautarea si alegerea locului pentru zidire (etape indispensabile ale creatiei cu dimensiuni spatiale); personajele sunt,, noua mesteri mari, calfe si zidari”; apozitia ,,calfe si zidari” fixeaza statul profesional între ei evidentiindu-se Manole, al zecelea, fiind sortit unei experiente existentiale deosebite. În mod simblic, locul ales cuprinde urmele unor vechi cladiri, semn al esecului repetat ,, câinii cum îl vad …”.acest amanunt pare paradoxal întrucât se stie ca ruinele sunt de rau augur, dar aici ele echivaleaza cu haosul primordial, dominat de forte malefice, care trebuie integrat prin constructie în ordinea universala.
2. Motivul surparii zidurilor
Secventa reprezinta intriga textului. Surparea sistematica a zidurilor este expresia împotrivirii fortelor naturii în fata actului uman. Variantele românesti surprind mai ales conflictul psihologic, dimensiunea interioara a lui Manole care, pentru a zidi este nevoit sa jertfeasca si sa se jertfeasca. Apare motivul efortului sisific, lipsit de finalitate.
3. Motivul visului
Aduce în evolutia conflictului remediul esecului. Visul ilustreaza caracterul exceptional al lui Manole, semn ca el este alesul, selectat printr-o vointa sa-si îndeplineasca destinul de creator. Mesterul devine mesagerul conditiei zidirii în temelii a unei fiinte omenesti, întrucât el este singurul capabil sa înteleaga sensul.
4. Motivul femeii destinate zidirii
În mod semnif