Principala caracteristica
Basmul cult vs basmul popular
Basmul reprezinta o specie epica in proza sau, mai rar in versuri, de mare intindere, cu o raspandire mondiala, in care se nareaza intamplari reale ce se impletesc cu cele fantastice, personajele, cele mai multe fabuloase (zane, capcauni, zmei) fiind purtatoare ale unor valori simbolice - binele si raul in diversele lor ipostaze (conflictul se incheie,de obicei, prin victoria fortelor binelui).
"Basmul este un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, etica, stiinta, observatie morala etc. Caracteristica lui este ca nu sunt numai oameni, ci si anume fiinte himerice, animale... Cand dintr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici, nu avem de a face cu un basm."
(George Calinescu)
Desi prezent initial doar in epica populara,basmul a patruns si in literatura culta la inceputul secolului al XIX-lea (perioada de afirmare a esteticii romantice), prin culegerea aparuta in anul 1812, a fratilor Wilhelm si Jacob Grimm," Basme pentru copii si familie".
Principala caracteristica a basmului popular o constituie stereotipia. Astfel, personajele(eroi, donatori, si ajutoare), aparent diferite, prezinta anumite caracteristici fundamentale,constante,conturate cu precizie de catre actiune, a carei desfasurare, de asemenea, se incadreaza intr-un tipar: eroul pleaca la drum pentru a-si indeplini scopul, se confrunta cu raufacatorii si reuseste in cele din urma sa isi indeplineasca misiunea, avand alaturi ajutoarele si donatorii.Contributia este reprezentata de modalitatea prin care povestitorul popular reuseste sa asambleze anumite secvente prestabilite si sa le combine pentru a da coerenta povestirii.
Apartinand folclorului, basmul popular are caracteristici specifice: caracter oral (informatia cuprinsa in el putand fi transmisa prin viu grai, de unde si oralitatea ca trasatura definitorie a acestei specii), caracter anonim (intucat nu detinem informatii cu privire la autorul sau), caracter colectiv (varia