Vitoria Lipan
Este unul din cele mai bine realizate personaje feminine din literatura româna. Cuvintele cheie care o definesc sunt rânduiala, semnele, întunericul si lumina.
Acest personaj se remarca prin complexitatea caracterului: adâncimea vietii afective, interiorizarea, discretia, tenacitatea în hotarâre, respectul fata de datina, inteligenta, taria morala, stapânirea de sine, luciditatea, vointa de fier, perseverenta în urmarirea telului propus.
Vitoria este o femeie simpla, nestiutoare de carte, dar care beneficiaza de experienta de secole a clasei sale.
Trasatura definitorie a eroinei este frumusetea fizica si morala.
Frumusetea fizica este data de privirea ei, de ochii ei caprui, în care parca se rasfrângea lumina castanie a parului; ochi aprigi si tineri înca; ochi care luceau ca într-o usoara ceata în dosul genelor lungi si rasfrânte „în cârligase”. Vitoria nu mai era tânara, dar avea o frumusete neobisnuita în privire. De altfel, în ciuda simplitatii ei, ea stârneste privirile admirative ale barbatilor, cum e cazul prefectului din Piatra Neamt sau a negustorului evreu David, care marturiseste ca, daca n-ar fi evreu si însurat si daca aceasta munteanca n-ar avea barbat, s-ar cununa cu ea într-o biserica crestina.
Frumusetea morala este data de statornicia morala, de credinta conjugala. Ea îi ramâne credincioasa sotului ei, în ciuda unor aventuri amoroase pasagere ale acestui, care o îndârjeau, obligându-l pe Nechifor sa-i aplice niste corectii dure: o bataie, o bataie ca aceea si o mama de bataie.
Ea îl considera pe Nechifor „dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. Iubirea lor se pastrase ca în tinerete, chiar rusinându-se de o iubire asa târzie, caci avea copii mari, ajunsi ei însisi la vârsta dragostei. Vitoria era convinsa ca si Nechifor o iubeste la fel de mult si ca nu exista femeie pe lume care sa îl retina mai multe zile pe lânga ea, el revenind la ea „ca la apa cea buna”.
Pe baza experientei personale, Vitoria si-a facut o conceptie de viata, în care datina ocupa un loc hotarâtor. De altfel, pe aceasta experienta se bazeaza si „ancheta” întreprinsa de ea pentru identificarea ucigasilor, ancheta mai eficienta decât cea a autoritatilor (subprefectul Atanasie Balmez).
Datina si iubirea stau la baza îndârjirii cu care ea îsi cauta sotul. De altfel, datina este cea care o determina pe Vitoria sa-si admonesteze fiica, pe Minodora, pentru ca se lasa atrasa de tentatiile moderne: a abandonat catrinta si camasa în favoarea bluzei, îsi poarta parul prins în coc, danseaza „valt nemtesc”, accepta sa i se spuna domnisoara si arunca gunoiul în fata soarelui. Pentru toate acestea ea o ameninta ca îi va lega un bolovan de gât si o va arunca în Tarcau.
Vitoria porneste în cautarea sotului ei, stiind ca a murit, iar mortul trebuie gasit si înmormântat dupa datina. Dupa ce descopera cadavrul, ea devine mai tenace în împlinirea datinei. Datina explica hotarârea si seninatatea ei surprinzatoare. Ea marturiseste ca nu va avea odihna, cum n-are odihna Tarcaul, pâna nu-si va gasi sotul, iar daca el a intrat în celalalt tarâm, va intra si ea dupa el.
Respectând datina, Vitoria nu ucide, caci datina interzicea femeilor sa loveasca si sa ucida si tocmai de aceea îl ia pe Gheorghita cu ea, desi îl stia cam „sfios si nesigur”, caci ea va fi mintea care gândeste si calauzeste, iar el va fi bratul ce loveste.
Vitoria este o femeie inteligenta, stiind sa descifreze psihologia oamenilor si semnele naturii. Gheorghita considera ca mama lui este „farmacatoare”, caci cunoaste gândul omului. Ea se foloseste de inteligenta ei pentru a reconstitui drumul lui Nechifor, pentru a descoperi crima si pe asasini.
Vitoria este o femeie naiva si umila uneori, dar sigura, o femeie buna si dreapta, cerând omului sa fie razbunator, sa lupte pentru atingerea scopului, o femeie aspra si percuta, dar stie sa fie si duioasa si comunicativa, o femeie care stie sa-ntepe cu vorba, dar si cu fapta. Un barbat face constatarea ca acesta femeie trebuie sa fie de pe alta lume, caci ea taie si cu vorba, si cu baltagul, iar Calistrat Bogza îi cerea sa nu-l mai întepe cu vorba.
Spirit justitiar, pentru Vitoria judecarea si pedepsirea ucigasilor au o justificare colectiva si individuala, ea nu numai ca razbuna moartea sotului ei, dar si restabileste ordinea morala primejduita de crima. Ea nu este numai nevasta razbunatoare a lui Nechifor Lipan, ci si instrumentul ce mentine norma comunitatii. Ea este constienta de acest lucru si de aceea plecarea ei este pregatita dupa un anumit ritual: practica asceza, tinând post 12 vineri si împartasindu-se.
Acest personaj a fost asemanat de criticii literari cu multe alte personaje din literatura româna si universala. Un critic literar o asemana cu eroinele din tragediile antice grecesti prin sobrietate, simplitate, respectul traditiei si împlinirea datinei.
...